„jeans” ori „jeansi” sau „jeanși”? Cum scriem corect?

Limba română cuprinde multe anglicisme, iar majoritatea dintre ele sunt din domeniul modei, după cum e lesne de bănuit. Iar în privința uneia dintre cele mai comune piese de îmbrăcăminte există o dilemă privind grafia: cum e corect – jeansi sau jeans sau jeanși?

Jeans ca jeans, că-i englezesc, dar „jeansi sau jeanși?” în română – aceasta e întrebarea!

Englezescul jeans e defectiv de singural, atât în limba de origine, cât și în română. Exact ca pantaloni, ochelari. Prin urmare, forma de origine, jeans, are deja marca pluralului.

Însă nu mai este o noutate ca în română să se adauge inclusiv desinența de plural românească unor împrumuturi din limba engleză deja cu formă de plural, adesea marcată morfologic în limba de origine (vezi chipsuri, converși/conversisneakerși, creeperși – acestea două din urmă nefiind (încă) înregistrate în niciun dicționar românesc). Așadar, e firesc să ne punem întrebarea dacă nu cumva varianta corectă în română se alege mai degrabă doar dintre jeanși – jeansi. Ceea ce complică puțin lucrurile și sporește confuzia privind alegerea variantei normate.

Totodată, tendința de a adapta împrumuturile la morfologia românească, prin atașarea inclusiv a desinențelor de plural din limba română formelor lor originare (chiar și când marca pluralului e prezentă deja în acel cuvânt, din limba de proveniență), ne determină, la rândul ei, să mergem pe ipoteza că varianta corectă s-ar afla în perechea jeanși – jeansi.

Ca de obicei, DOOM2 face lumină și în cazul acesta. Dar care e logica normei: o formă adaptată sau varianta originală?

După cum ar trebui să fim obișnuiți deja, forma corectă a unui cuvânt se regăsește înregistrată în DOOM2 – Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, București, Univers Enciclopedic, 2005. Aruncăm așadar un ochi în acest dicționar normativ pentru a lămuri lucrurile:

forma jeans în DOOM2_cum e corect jeans sau jeansi ori jeanși
Forma corectă a cuvântului jeans, consemnată în DOOM2. Sursa: DOOM2

⚠️ Surprinzător sau nu, norma aici ne arată că acest anglicism rămâne identic cu forma de origine inclusiv în română: e corect să scriem jeans, cuvânt-titlu urmat în DOOM2 de varianta jeanși, acceptată de dicționar probabil ca o dovadă a tendinței limbii române de a adapta lexemele de origine străină la grafia românească. 

Ca o contradicție a ceea ce am fi putut crede despre forma corectă a acestui cuvânt, dar și a unei oarecare reticențe a limbii române în fața neologismelor de origine străină, manifestată inclusiv morfologic, până recent, prin adoptarea lor firească adesea, dar mai ales prin ADAPTAREA la grafia românească, iată că jeans s-a păstrat ca în limba de origine și ca formă recomandată inclusiv de normele lingvistice actuale de la noi.

⚠️ Varianta jeanși, cu adaptare la grafia limbii române (prin alternanța consonantică de la s la ș, specifică limbii române în trecerea de la singular la plural), este oferită de DOOM2 ca formă secundară, ceea ce înseamnă că este ACCEPTATĂ, dar că, totodată, prima formă înregistrată e cea recomandată și normată

când DOOM2 admite două forme ca fiind corecte, dar se preferă prima variantă indicată în dicționar
Când DOOM2 admite două forme ca fiind corecte, dar se preferă prima variantă indicată în dicționar
(Sursa: DOOM2)

Se pare că, deși se manifestă destul de puternic în rândul vorbitorilor limbii române o dorință de respingere a „intruziunilor” lexicale străine, „prin simplul argument că există și la noi un cuvânt potrivit” (vezi și articolul nostru Ce mai e în trend?), precum și o dispoziție destul de acerbă în uz de adaptare la morfologia limbii noastre a celor deja adoptate, englezescul jeans, relativ recent înregistrat în dicționarele limbii române, pe la începutul anilor 2000 (vezi dexonline.ro, s.v. jeans)[1], a „rezistat” cu forma din limba de proveniență, aceasta fiind chiar varianta normată.

Alternativa jeanși, cu morfeme românești de plural și grafie în conformitate – doar acceptată în DOOM2 (probabil datorită frecvenței), reflectă, iată, tendința în uz, încă pregnantă, de a adapta la morfologia limbii române împrumuturile străine.

Nu se poate, oare, să fie aversiunea aceasta față de străinismele intrate în limba română una doar aparentă, superficială și destul de insignifiantă ca argumentele-i să poată fi considerate „dogmă” de către normele lingvistice? Până la urmă, istoria limbii ne arată că o mare parte din împrumuturi, pe care le utilizăm frecvent, sunt necesare, dat fiind că denotă realități cărora nu ne putem opune, datorate evoluției firești a societății și lumii, în general (ca exemple, prea puține aici, pentru câte sunt deja în lexicul românesc: meci, creion, blugi – iată, sinonimul lui jeansjachetă, bluzăautomobil, pantof, trenci, pulover, umbrelă, hamburger, hotdog, whisky, ketchup, design, manager etc.).

Iar faptul că jeans a fost înregistrat în normele limbii literare cu forma din limba originară indică, o mică parte, ce-i drept, din preferințele și tendințele în uz, generale, ale vorbitorilor limbii române.

Ca o concluzie:

E corect să scriem jeans și jeanși, cu mențiunea că prima variantă este recomandată și preferată celei de-a doua, care este doar acceptată, admisă ca variantă, de norma lingvistică actuală.

[1] De altfel, semnul „*” din fața cuvântului-titlu din dicționar indică faptul că acest lexem a fost nou introdus în ediția a II-a a dicționarului (în anul 2005), în prima ediție a DOOM, din anul 1982, acest englezism nefiind înregistrat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *