Titlu lung… drum scurt spre ambiguitate

Mă refer la:

Recunosc că atunci când am citit prima dată acest titlu 1, mi s-a ivit în minte întrebarea:  „Bun, dar… totuși, ce a găsit Protecția Consumatorului la acest supermarket?”. Pentru că mintea mea a „fotografiat” astfel:

Protecția Consumatorului a găsit la un supermarket care vinde covrigi cu viermi și covrigi cu mucegai […].

Ei bine, mi-am zis, între paranteze lipsește un complement direct care să completeze spațiul liber/golul creat de nonsens și care să răspundă la întrebarea inițială.

După câteva exerciții mentale, logica (nu forma și gramatica!) m-a ajutat să deduc ce anume s-a dorit a se transmite:

La supermarketul care vinde covrigi cu viermi, Protecția Consumatorului a găsit acum și covrigi cu mucegai.

Bineînțeles, un cititor care nu are ochiul de gramatician format poate ar fi înțeles destul de repede enunțul, dar, cu toate acestea, o notă de ambiguitate tot apare. Abia la a doua citire realizezi că sensul e altul și asta numai datorită cuvintelor viermi și mucegai, care funcționează aici ca indici de dezambiguizare tocmai mulțumită sensurilor pe care le au.

Dacă privim înspre gramaticile generativ-transformaționale, care consideră drept unități sintactice cuvântul, grupul sintactic și propoziția, am reuși să dezambiguizăm mult mai rapid enunțul. O astfel de gramatică admite grupurile sintactice (grup verbal – GV; grup nominal – GN, grup adjectival – GAdj; grup adverbial – GAdv etc.) în calitate de constituenți imediați ai unei propoziții, grupuri a căror caracteristică principală o constituie coeziunea, manifestată sintactic (regim prepozițional, topică, acord) și semantic (prin impunerea unor roluri tematice). Într-o propoziție, Noam Chomsky separa aceste grupuri între paranteze drepte 2, delimitând astfel sensul propoziției respective și ajutând la dezambiguizarea ei.

Titlul de mai sus, în starea sa inițială, când este ambiguu, are o astfel de structură:

[Protecția Consumatorului]GN (subiect) [a găsit]GV (predicat) [la supermarketul]GPrep (complement circumstanțial de loc) [care vinde covrigi cu viermi și covrigi cu mucegai](propoziție atributivă) […](complement direct).

De fapt, structura corectă atât din punct de vedere gramatical, cât și semantic, ar trebui să arate așa:

[Protecția Consumatorului]GN (subiect) [a găsit]GV (predicat) [la supermarketul]GPrep (complement circumstanțial de loc) [care vinde covrigi cu viermi](propoziție atributivă) [și covrigi cu mucegai]GN (complement direct).

Așadar, după noua structurare, observăm că avem de-a face cu o frază (propoziție principală și propoziție subordonată atributivă explicativă). De asemenea, aflăm că, de fapt, complementul direct lipsă din prima structură, era de fapt prezent. Ce s-a întâmplat? Unde s-a ascuns acest complement, astfel încât să dea logica mesajului peste cap? Hmm, răspunsul e doar unul și își găsește susținere și în gramatica tradițională și în îndreptarele ortoepice, ortografice și de punctuație. Dacă metoda gramaticii transformaționale a adus la iveală, în a doua ipoteză de structurare a enunțului, că fraza (!) discutată conține un complement direct cerut de semantica verbului a găsi, iar declanșatorii presupozițiilor 3 care au condus spre o altfel de interpretare sunt covrigi cu viermi, respectiv covrigi cu mucegai, nu ne rămâne decât să constatăm că mesajul a fost „opacizat” (nu spunem ratat, pentru că nu e compromis în totalitate) din cauza faptului că emițătorul (domnul „ziarist”) a uitat să folosească un manual de punctuație.

Dacă nu cunoști sintaxa limbii române, nu ești scuzat în a marca grafic (prin virgule) ceea ce ai intenționat să spui în mesajul transmis. Și aici ne-ar fi ajutat gramatica transformațională! Complementul acela direct (covrigi cu mucegai), atât de depărtat de verbul predicat pe care îl determină (a găsit), ajuns „aruncat” spre finalul frazei, necesita o oarecare emfază, pentru a-l readuce în lumină. Cum se poate realiza o emfază 4 în scris? Răspunsul vine simplu. (Și) prin virgule!

Două virgule acolo și mesajul n-ar mai fi fost subiectul nostru de discuție! :)

Dacă se dorea neapărat păstrarea acestei topici a frazei, atunci grafia mesajului trebuia să fie aceasta:

Protecția Consumatorului a găsit, la supermarketul care vinde covrigi cu viermi, și covrigi cu mucegai.

  1. Titlul unui articol de pe site-ul ziarului „Adevărul”, www.adevarul.ro, publicat la data de 10 noiembrie 2011.
  2. Vezi Noam Chomsky, Syntactic Structures, Hague, Paris, Mouton, 1969.
  3. Pentru definirea și exemplificarea noțiunii de presupoziție, din perspectivă pragmatică, la care ne referim și noi aici, vezi Mirela Ioana Borchin, Vademecum în lingvistică, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2005, p. 195-200.
  4. emfază: „tendință în limbă constând în exagerarea unor trăsături fonetice sau morfologice”, www.dexonline.ro, s.v. emfază.

3 thoughts on “Titlu lung… drum scurt spre ambiguitate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *