Amprente străine asupra limbii române

Raisa Rîșnoveanu

Iulia Mornoș

(eleve în clasa a VII-a F, Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau”, Timișoara)

Prof. coord. Mădălina Motoșan

– „Ciao! Weekendul ăsta am fost la munte, dar pe drum am pierdut snackurile și am rămas doar cu niște sandviciuri/ sendvișuri! Însă la restaurant am mâncat un dish gustos!

– OMG! Uită-te la screenshotul ăsta! L-am salvat și pe laptop într-un document. Ți-l trimit pe e-mail.

– LOL, ce memă amuzantă! Vrei să mergem cândva la mall? Vreau să-mi cumpăr o bluză șic cu imprimeu multicolor.

– Uau, bună idee! Am văzut un job la o companie din industria fashion. Am instalat o aplicație de pe un site. Le-am dat un feedback.”

În urma dialogului alăturat, putem observa o abundență de cuvinte neobișnuite – ar spune bunica – totuși familiare, din pricina utilizării acestora în viața cotidiană: la școală, pe stradă, cu prietenii, la radio, în spațiul on-line și tot așa. Știați că aceste cuvinte nu își au originea în limba română? Ați remarcat că acestea sunt niște cuvinte călătoare și provin din limbi străine? Ei bine, rândurile noastre își propun să clarifice tuturor curioșilor capcanele gramaticii limbii române, printr-o simplă lectură a acestora.

Limba română interferează în proporții semnificative cu limba engleză, prin urmare majoritatea cuvintelor noi care își fac loc în vocabularul limbii române sunt pescuite din limba engleză, în funcție de necesitate sau, pur și simplu, înclinația discursului actual. Așadar, am preluat termenul de anglicism pentru a sublinia acele cuvinte.

Un anglicism se referă la tipurile de ortografiere a unor cuvinte, sensuri, expresii, structuri gramaticale sau frazeologice, fenomene morfosintactice sau semantice care au pătruns în limba română actuală prin filieră englezească, de factură britanică sau americană.^[1]

Pentru că ne dorim ca informația să ajungă eficient spre voi, vrem să clarificăm terminologia specifică palierului lingvistic. Prin urmare, anglicismele sunt cuvinte sau structuri de cuvinte care au pătruns în vocabularul limbii române și care s-au adaptat/integrat sistemului grafic al limbii române. Drept exemplu: miting, finiș, happy-end, jobul, weekendul etc.

 Capitolul 1.

Limba română înglobează multe cuvinte a căror origine este o altă limbă. Acestea au fost preluate și adaptate pe baza normelor gramaticale ale limbii române, făcându-și apariția în Dicționarul explicativ al limbii române (DEX) și în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române(DOOM2). Aceste cuvinte s-au răspândit rapid în vocabularul limbii române, fiind folosite și răspândite în special de vocile tinere, fapt datorat influențelor externe precum filme, seriale, cărți, aplicații, muzică etc. Cu toate că o mare parte a discursului promovat de tineri constă în uzul termenilor străini, putem observa și obiceiul generațiilor anterioare în a folosi aceste expresii în orice domeniu. Transmiterea pe cale orală a informației beneficiază de comoditatea pronunțării, precum și de avantajul timpului de rostire. Puneți-vă întrebarea: Când ați folosit ultima oară structura sfârșit de săptămână în loc de weekend? Dar serviciu în loc de job?

Vă propunem câteva exemple grăitoare, cuvinte pe care le folosiți zilnic și care susțin afirmațiile propuse mai sus.

            WEEKEND, s. n., sfârșit de săptămână, Pl.: weekenduri, Cuv. engl.

            SNACK, s. n., aperitiv/ gustare, Pl: snackuri, Din engl. snack.

            SANVICI/ SENDVIȘ, s.n., felie de pâine, Pl: sandviciuri/sendvişuri, Din engl., fr. sandwich.

            IMPRIMEU, s. n., țesătură imprimată cu modele colorate, Pl.: imprimeuri, Din fr. imprimé.

            JOB, joburi, s. n. Slujbă, serviciu. ♦ Afacere cu caracter privat sau oficial. [Pr.: giob] – Din engl. job.

            MULTICOLOR, adj., colorat în culori variate; Pl.: multicolori, Din fr. multicolore.

            A INSTALA, vb., a monta, a așeza o instalație, o aparatură tehnică, o mașină etc, Din fr. installer.

            MEMĂ, s. f. , o idee, de obicei hazlie, materializată într-o imagine, un clip sau un text, care se răspândește prin intermediul internetului, Pl.: meme, din engl. meme.

            FÍNIȘ, finișuri, s. n. Parte finală a unei curse sportive, parcursă cu efort maxim în vederea obținerii unei performanțe cât mai bune. – Din engl., fr. finish.

Multe dintre aceste cuvinte sunt tot mai prezente în discuțiile noastre, în ciuda existenței unui echivalent în limba română a acestora, întrucât mesajul este decodificat mult mai repede de către interlocutori. Însă nu vă repeziți! Nu toate cuvintele profită de o traducere în română, mai ales termenii preluați din spațiul meseriilor. Ca de pildă, prin excelență, domeniul IT înglobează anglicisme pentru care limba română nu a dezvoltat încă un echivalent. Amintim aici: software, hard disk, mouse, xerox, stick, CD, DVD.

Capitolul 2.

• Pe lângă cuvintele cu o proveniență străină, care apar în DEX sau DOOM2, obișnuim să utilizăm anglicisme și abrevieri ale acestora – adică prescurtări – care nu apar în dicționarele renumite ale limbii române. Încă. Oxford English Dictionary a preluat însă în paginile sale formele abreviate ale unor expresii folosite. Amintim aici LOL: laugh out loud – exprimă un oarecare grad de amuzament.

Atât în comunicarea scrisă, cât și în cea orală integrăm abrevieri ale anglicismelor sub forma unor exclamații pentru a arăta intensitatea unui sentiment dominant in momentul transmiterii mesajului. Deși le utilizăm frecvent în relație cu oamenii apropiați, se creează o limită în jurul persoanelor pentru care dezvoltăm un anumit grad de respect, precum profesori, decani, directori, oameni ai legii. Abrevierile își găsesc cel mai mare confort în câmpul mesajelor de o importanță minimă, în special în spațiului on-line și își pierd vizibilitatea în e-mailuri, documente, acte, aici informația transmisă având caracter formal. Prezența prescurtărilor se simte adesea în limbajul tinerilor, dar nu scoatem din vedere folosirea lor și de către adulți. Cel mai des își face apariția cuvântul OK, folosit pentru a descrie un acord sau starea de spirit, fiind întâlnit și sub forma unui gest al mâinii. Exemplu clar, în care comunicarea verbală este susținută și de cea nonverbală, cu scopul eficientizării mesajului. Limba scrisă se reflectă și în limba vorbită, întrucât aplicarea acestora în viața cotidiană a devenit deja un obicei, provocat uneori de anumite ocazii în care un amalgam de sentimente se face simțit. Spunem: OMG, ce bine că s-a terminat carantina!

• LOL: laugh out loud – exprimă un oarecare grad de amuzament.
• OMG: oh my God – Nu-mi vine să cred!
• OK/ O.K./ K: /oll korrect/ – Totul e în regulă.
• PLS: please – Te rog!
• THX: thank you – Mulțumesc!

Nenumărate cuvinte care trec pragul graiului românesc sunt călduros îmbrățișate și bine-venite în paginile dicționarelor, dezvăluind caracterul permisiv pe care limba română îl arată față de inovațiile lexicale. Ca suport în demersul nostru științific pe care ni l-am propus, cele două monumente lingvistice DOOM2 împreună cu DEX au reprezentat un suport major pentru înțelegerea cunoștințelor dobândite.

Ce alte cuvinte pătrunse în limba română vă mai sunt cunoscute? Credeți că integrarea acestor expresii este un semnal al dispariției sau al modernizării și îmbogățirii vocabularului?

^[1] Mioara Avram, Anglicismele în limba română actuală, apud Anabella-Gloria Niculescu Gropin, Influențe cultural-lingvistice asupra evoluției recente a limbii române în context European și mondial, p. 30-31.