A(l) naibii articol?!
„Al (a, ai, ale) apare în cadrul unui raport de POSESIE [subl. aut.], stabilit între doi termeni, numiţi în gramatică OBIECT POSEDAT [subl. aut.] şi POSESOR [subl. aut.]. În acest raport, al (a, ai, ale) se află întotdeauna pe locul OBIECTULUI POSEDAT [subl. aut.]”1.
Prin urmare, articolul îşi schimbă forma în funcţie de particularităţile flexionare ale substantivului-obiect posedat.
…şi dacă îşi schimbă forma, atunci: al (m. sg.), a (f. sg.), ai (m. pl.), ale (f. pl.), alor2 (m. f. pl., G.-D.).
Acestor forme literare3 li se adaugă forma invariabilă a, folosită la nivel dialectal4.
Nici această formă, nici forme precum alui, alei, considerate, în mod eronat, drept completări ale paradigmei de genitiv-dativ, nu sunt însă admise în exprimarea literară. Enunţuri în care apare forma a în locul celei corespunzătoare substantivului determinat sunt greşite: „(…) a rezultat o fabulă socială tragi-comică, în care broaştele au sărit în ajutorul oamenilor şi a celorlalte vieţuitoare (…)”5; „Sistemele (…) vin în sprijinul profesorilor şi a pedagogilor”6.
Având în vedere numărul relativ restrâns de forme, acordul articolului din structura atributelor ar trebui să fie simplu; „în practică însă, dată fiind strânsa legătură dintre articol şi cuvântul pe care îl însoţeşte, vorbitorii sunt înclinaţi să schimbe aspectul morfologic al articolului după genul şi numărul substantivului următor şi nu după al celui precedent”7.
Atracţia exercitată de forma atributului precedat de articol constituie o cauză a dezacordului: „Cartea vie din fiecare, cu care s-a născut şi pe care a cultivat-o cu ajutorul familiei şi a societăţii, este de multe ori acoperită cu multă ignoranţă (…)”8; „Cu ajutorul familiei şi a prietenei mele dragi am depăşit toate astea.”9; „(…) evenimentul de faţă reprezintă o ocazie menită a favoriza consolidarea rolului femeilor în domeniul afacerilor şi a relaţiilor comerciale internaţionale dintre femeile de afaceri.”10 Potrivit regulii, articolul genitival se acordă întotdeauna cu „substantivul pe care-l determină genitivul şi nu cu cel pus în genitiv, indiferent la ce depărtare de genitiv se găseşte substantivul determinat”11.
Greşelile privind acordul articolului se produc şi atunci când „între substantivul determinat şi atribut se intercalează un determinant cu prepoziţie”12. În cazul enunţurilor care includ un grup nominal de tipul substantiv + substantiv cu prepoziţie + substantiv precedat de articol genitival, „poate exista şovăire în privinţa acordului, atributul acordându-se greşit cu substantivul mai apropiat”13: „Rezultatul examenelor va demonstra nivelul de cunoştinţe ale elevilor (…)”14. „Alteori, când atributul determină un substantiv care la rândul lui este atribut al altui substantiv, acordul articolului se face în mod greşit cu primul substantiv”15: „Machiavelli tratează modul de comportare al Principelui faţă de supuşii şi prietenii săi.”16 (corect ar fi fost modul de comportare a Principelui, întrucât atributul determină substantivul feminin învecinat).
Se pot da şi exemple în care regulile de acord nu sunt încălcate: „La Bucureşti există unicul centru de difuzare a presei basarabene din România.”17; La nivel teoretic, există nişte măsuri de prevenire a consumului de droguri, a alcoolismului şi a accidentelor datorate acestor vicii.; „Chestionarul va fi discutat cu serviciul de informare a fermierilor (…)”18.
Există structuri la care sunt corecte două variante. Cele două soluţii au însă „un conţinut diferit, uneori total opus”19: Încercările de respingere a inamicului au eşuat. / Încercările de respingere ale inamicului au eşuat. Prima variantă sugerează sintagma respingerea inamicului, formulare din care rezultă că inamicul nu a putut fi respins (înlăturat); varianta a doua, cu articolul la plural, impune asocierea încercările inamicului, situaţie în care inamicul este cel care pierde. În propoziţiile următoare există o situaţie similară: Acţiunile de calmare a poliţiştilor au avut efect./Acţiunile de calmare ale poliţiştilor au avut efect. Ambele sunt corecte din punct de vedere gramatical, însă doar unul poate fi încadrat într-un context extralingvistic precum: Într-un sat din Moldova s-a iscat o ceartă între doi concubini, pe fondul consumului de alcool. Acţiunile de calmare ale poliţiştilor au avut efect. Intervenţia forţelor de ordine a restabilit liniştea. În acest (☺) context, poliţiştii apar în ipostaza de agent al acţiunii.
Diferenţe de sens apar şi între sintagmele: Muzeul de Istorie al Bucureştiului nu-i totuna cu Muzeul de Istorie a Bucureştiului! – Muzeul de Istorie al Bucureştiului (=„muzeul Bucureştiului”)/Muzeul de Istorie a Bucureştiului (=„istoria Bucureştiului”).
În cazul unui raport de coordonare între mai multe genitive, „articolul posesiv trebuie pus înaintea fiecărui termen începând cu al doilea: autorul romanului şi al scenariului, împotriva prafului şi a ţânţarilor; fac excepţie (…) situaţiile în care genitivele formează o unitate, substantivele respective exprimând noţiuni identice sau strâns legate”20: Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, studiul limbii şi culturii japoneze, studiul limbii şi literaturii române. În enunţul: „Mesageri ai gândurilor şi sentimentelor umane, florile contribuie la dezvoltarea relaţiilor sociale.”21, elementele coordonate prin şi sunt înrudite din punct de vedere semantic, absenţa articolului din faţa celui de-al doilea element fiind justificată.
În contexte precum: „Principala ocupaţie tradiţională a ţăranilor din aceste zone este creşterea oilor şi vitelor.”22; Aruncarea gunoaielor şi rumeguşului în lac se amendează.; Nimeni nu poate cunoaşte toate tainele vieţii şi morţii.; Trierea oamenilor şi bagajelor era extrem de riguroasă., omiterea articolului este greşită; fiind vorba de noţiuni diferite care nu alcătuiesc o unitate, în aceste contexte se impune repetarea articolului.
Dacă, uneori, articolul genitival este omis în situaţii în care exprimarea acestuia este necesară, alteori, acest articol apare în mod nejustificat. „Din cauza omonimiei dintre genitivul şi dativul substantivelor, după prepoziţiile dativului, în special în construcţii coordonate, forma nominală este asociată greşit cu articolul genitival a: graţie eforturilor şi a talentului, datorită situaţiei şi a condiţiilor (corect: graţie eforturilor şi talentului, datorită situaţiei şi condiţiilor)”23. „Printr-un fel de hiperurbanism sintactic apare acest a, deşi (…) articolul genitival nu-şi are (…) locul aici”24.
…a fi mai mult decât corect este tot o greşeală!
„Din hipercorectitudine, unii vorbitori ajung să modifice forma prepoziţiei din construcţii echivalente cu genitivul (…), tratând-o drept variabilă după gen şi număr, ca şi cum ar fi vorba de articol. De reţinut că articolul posesiv nu poate apărea înainte de numeral cardinal propriu-zis care nu este însoţit de cel de, nici înainte de ceea ce sau ce, de câţiva, diferiţi, mulţi, numeroşi, puţini, toţi în forma de acuzativ: se spune corect reprezentanţi a (nu ai) 21 de state25; autor a (nu al) două cărţi; exponentul a (nu al) ceea ce se numeşte…; caracterul a (nu al) numeroase boli”26.
…ca să evităm greşeala, evităm… cauza producerii greşelii ☺.
Articolul genitival „poate fi înlocuit prin articolul enclitic care se alipeşte la substantivul pe care-l determină”27; de exemplu, sintagma defecte ale nativului este echivalentă cu defectele nativului: Superficialitatea, bârfa, exprimarea neglijentă cu care poate jigni sunt defecte ale nativului din zodia Gemeni. = Superficialitatea, bârfa, exprimarea neglijentă cu care poate jigni sunt defectele nativului din zodia Gemeni.
Totuşi, prezenţa articolului genitival „şi a unor determinativi dezambiguizează construcţii de tipul Trimit cartea elevului., unde elevului poate fi interpretat fie drept atribut genitival, fie drept complement indirect (cf. Trimit cartea aceasta/ruptă a elevului.)”28.
Pentru a nu greşi trebuie să cunoaştem şi să aplicăm corect regulile, dar să şi analizăm şi să cunoaştem exact textul pe care vrem să-l redăm.
…după cum ne învaţă şi vorba: Nu vorbi fără să (te) gândeşti (la acord)!
- G. G. Neamţu, Teoria şi practica analizei gramaticale. Distincţii şi… distincţii (cu trei seturi de grile rezolvate şi comentate), ediţia a II-a revăzută, adăugită şi îmbunătăţită, Piteşti, Editura Paralela 45, 2007, p. 75. ↩
- Această formă nu se foloseşte decât în structura unui pronume posesiv: Nu ştiu cum să le spun alor mei năzbâtia pe care am făcut-o.; Dispreţul alor săi l-a împins la sinucidere. ↩
- Faptul că articolul genitival prezintă forme variabile constituie un avantaj al limbii române. Într-un şir de atribute substantivale care fac referire la acelaşi substantiv, articolul semnalează prin acord la care dintre substantive se raportează atributul în genitiv; de exemplu, formulările banchetul din fiecare an al studenţilor, plecarea din sat a preotului sunt mai clare şi mai potrivite din punct de vedere estetic decât cele fără articol: banchetul studenţilor din fiecare an, plecarea preotului din sat.; pentru alte situaţii de acest tip, vezi Mioara Avram, Gramatica pentru toţi, Bucureşti, Editura Academiei, 1986, p. 76. ↩
- Din motive de versificaţie, forma invariabilă a apare şi în poezie; în această situaţie, lipsa acordului este tolerată – vezi Mioara Avram, op. cit., p. 74, şi Vasile Breban (coord.), Bojan, Maria, Comşulea, Elena, Negomireanu, Doina, Şerban, Valentina, Teiuş, Sabina, Limba română corectă. Probleme de ortografie, gramatică, lexic, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1973, p. 254; pentru exemple în care dezacordul articolului posesiv este considerat drept licenţă poetică, vezi şi G. Gruiţă, Acordul în limba română, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981, p. 153-154. ↩
- www.revistamagazin.ro/content/view/2780/18/, Broscuţele franţuzeşti se luptă cu Nemo. ↩
- fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2005/volum/documente/pdf/sectiuneaA/13_14_stefanescu.pdf. ↩
- Rodica Ocheşeanu, Observaţii asupra folosirii articolului genitival în limba presei actuale, în LR, VI (1957), nr. 4, p. 27. ↩
- www.orizont.net/clubro/LIR/sanse.doc. ↩
- www.roportal.ro/discutii/ftopic3704-40.html. ↩
- www.italia.fi/NR/rdonlyres/CFE1C7E0-B5C4-4D2A-839A-3DD5FE4F64BB/0/Forumul_Femeilor_ro. ↩
- Rodica Ocheşeanu, op. cit., p. 28. ↩
- ***Gramatica limbii române, vol. II, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2005, p. 147. ↩
- Ibidem. ↩
- www.monitorulcj.ro/cms/site/m_cj/news/testare_europeana_la_limbile_straine_13636.html. ↩
- ***Gramatica limbii române, vol. II, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, p. 147. ↩
- www.referatele.com/referate/diverse/online20/, IL PRINCIPE – Niccolo Machiavelli, filosof politic al Renaşterii, Omul machiavellian, telescopul politic. ↩
- www.viata-libera.ro/arhiva/an2000/3226/Cultura.htm. ↩
- eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2007:035:0018:0028:RO:PDF. ↩
- G. Gruiţă, Gramatică normativă. 77 de întrebări. 77 de răspunsuri, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1994, p. 119. ↩
- Mioara Avram, op. cit., p. 75. ↩
- www.eurocor.ro/cat-Flori-si-aranjamente-florale-42.htm. ↩
- www.domogled-cerna.ro/Comunitati.html, Tradiţii şi obiceiuri în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei. ↩
- Florina-Maria Băcilă, Omonimia în limba română. Privire monografică, Timişoara, Editura Excelsior Art, 2007, p. 127. ↩
- Rodica Ocheşeanu, op. cit., p. 30. ↩
- În cazul unui substantiv regent de genul feminin, „omonimia lexico-gramaticală a două mărci de exprimare a aceleiaşi relaţii de caz (marcarea genitivului atât prin articolul genitival a, când prin acord i se impune forma de feminin singular: plecarea grăbită a profesoarei, cât şi prin prepoziţia a, ca în plecarea grăbită a cinci profesoare) este la originea unor confuzii între formele cazuale.” – Florina-Maria Băcilă, op. cit., p. 127-128. ↩
- Mioara Avram, op. cit., p. 76. ↩
- Rodica Ocheşeanu, op. cit., p. 27. ↩
- ***Gramatica limbii române. II. Enunţul, p. 618. ↩
VA ROG MULT SA IMI SPUNETI
grad de ocupare A complexului rezidential
sau
grad de ocupare AL complexului rezidential.
Vreau si explicatii nu doar varianta corecta.
Corect, conform normei lingvistice, este: grad de ocupare A complexului rezidențial.
Explicația: după cum scrie și în articolul de mai sus, „articolul îşi schimbă forma în funcţie de particularităţile flexionare ale substantivului-obiect posedat”. Aici, obiectul posedat este ocupare, substantiv la genul feminin, așadar forma articolului posesiv este cea de feminin: a. Dacă era al, grad trebuia să fie obiectul posedat și referința contextuală ar fi fost: „grad al complexului rezidențial”, dar aici, în expresia întreagă, este vorba de „ocuparea complexului rezidențial”, iar grad (substantiv de genul masculin) intră în relații sintactice și semantice cu ocupare, nu cu complexului.
Complexului determină substantivul feminin ocupare, de la care „primește” articolul a, specific femininului.
Sper că te-ai lămurit. 🙂
Bună dimineaţa!
Am o nelămurire cu utilizarea articolului posesiv în următoarele două exemple (dintr-o carte de gramatică):
1. „o carte de poveşti a autorului francez”;
2. „volumul de opere ale lui Eminescu”.
Îmi sună corect, însă explicaţia îmi scapă.
În cazul în care avem două substantive între substantivul determinat şi cel în genitiv, care e regula? Cel mai apropiat…? Exista şi-o explicaţie cu funcţia de atribut, nu o mai menţionez.
Mulţumesc anticipat pentru explicaţii 🙂
De multe ori, acordul cu cel mai apropiat substantiv constituie o greşeală, ca în exemplul: cu ajutorul familiei şi a (în loc de AL)societăţii. E corect „al” şi nu „a” pentru că articolul ia particularităţile de gen şi număr ale substantivului AJUTORUL – e vorba de un ajutor AL societăţii.
La fel şi în situaţia: o carte de poveşti A autorului – referirea se face la o carte a autorului, nu la nişte poveşti ale autorului. Corecte sunt ambele structuri, dar logica admite doar una (în situaţia de faţă).
Volum de opere ale lui Eminescu: nu volumul este al lui Eminescu, ci operele sunt ale lui.
Sper că te-am lămurit.
P.S. Când explicaţiile gramaticale sună prea „tehnicist”, batem la uşa… logicii! 🙂
Mulţumesc 🙂
Cu plăcere :).
O zi frumoasă să ai, cu multe probleme…de gramatică soluţionate!
modul de organizare a elevilor sau al elevilor?
Depinde de ce vrei să transmiţi :).
modul de organizare A elevilor: organizarea elevilor e făcută de altcineva (elevii sunt organizaţi de către cineva).
modul de organizare AL elevilor: elevii organizează „ceva” într-un mod ales de ei.
Cum se scrie corect:
Conform articolului 29 si articolului 59 (al sau ale) legii achizitiilor publice?
Se scrie şi se spune corect: Conform articolelor 29 şi 59 ale legii… după modelul: clasele V-VIII, secolele IX-XI, limbile franceză şi engleză, respectând logica (sunt 2 articole) şi evitând o repetiţie… inutilă.
Pingback: Elevi, phi-tzi agrama-tzi, k & prophii sânt… « Alexandru Mitache's Blog
Va rog sa ma lamuriti si pe mine cum se scrie corect:
„compania nationala de transport al energiei” sau „compania nationala de transport a energiei” ?
Multumesc !
Un pic de ajutor pentru folosirea articolului in administratie: Planul de perfectionare profesionala a/al salariatilor din cadrul institutiei, Planul de pregatire a/al personalului serviciului, Programul de dezvoltare a/al sistemului de control, Planul de educatie fizica a/al personalului…..lista poate continua. Ambele variante apar in texte sau sefii impun folosirea uneia:P As vrea o explicatie suficient de clara sa o inteleaga si ei, dar si suficient de tehnica sa nu o poata contrazice:) Multumesc!
„compania națională de transport a energiei”, dacă obiectul posedat de energie este compania (fiind feminin, articolul posesiv are forma tot de feminin: a). Dacă, în schimb, doriți să vă referiți la transportul energiei, atunci logic este să folosiți forma de masculin a articolului (al), întrucât transportul are formă de masculin: „compania națională de transport al energiei”. Personal, și din punct de vedere semantic (al înțelesului), dar și din punct de vedere gramatical, consider corectă sintagma „compania națională de transport al energiei”, deoarece este vorba de o companie națională care transportă energie/se ocupă cu transportul energiei. De aceea, energiei determină în mod evident substantivul transport, care, am explicat mai sus, impune folosirea articolului al. Deci „corect”, din toate punctele de vedere, este compania națională de transport al energiei! 🙂
@nike:
În astfel de cazuri, corect și logic este numai câte o singură variantă, deci se impune doar folosirea unuia dintre cele două articole, în funcție de genul substantivului determinat (citiți mai sus și în articol, și în comentarii explicațiile). În cazul de față, este evident că obiectul posedat nu este planul/programul, ci sintagmele care urmează lor: de perfecționare profesională, de pregătire, de dezvoltare, de educație fizică etc., care, având formă de feminin, impun folosirea articolului posesiv cu formă de feminin: a. Așadar: planul de perfecționare profesională a salariaților din cadrul instituției (pentru că nu planul e al salariaților, ci perfecționarea profesională le va aparține), planul de pregătire a personalului serviciului (pregătirea e a personalului serviciului și nu planul), programul de dezvoltare a sistemului de control ș.a.m.d. Sper ca aceste explicații să fie suficient de clare ca să înțeleagă și șefii! 😉
Mulţumesc, Raluca! Asta da colaborare/completare/complementaritate! 🙂
Cu mare drag! Doar (și) de-asta avem Literparc în comun: să împărtășim idei împreună, să ne completăm în orice condiții! 🙂
Din păcate, abia acum am observat și eu comentariile…
Pingback: Zece greșeli gramaticale frecvente - Literparc
Titlu din ziar „NSA a ascultat telefoanele a 35 de lideri ai planetei”
Care este explicatia? „a” nu este articol ci prepozitie?
Era corect „telefoane ale 35 de lideri”.
Dar subst fiind articulat, „a” nu poate fi decat prepozitie, deci cu forma fixa, corect? Este incorect „masinile ale”. Era corect „telefoanele liderilor, in numar de 35” dar aparand si alte cuvinte intre, s-a separat cu „a”.
Da, Cristi, ai mare dreptate! Conform noilor abordări sintactice, în gramatica limbii române, a, din respectivul titlu, este prepoziție și nu articol.
Ca în cazul articolului posesiv genitival, în această situație, prepoziția a marchează o relație cazuală de genitiv, dar, fiind prepoziție, nu cunoaște flexiunea; de aceea, are formă fixă și nu trebuie să realizăm niciun acord! Prin urmare, și telefoanele a 35 de lideri, mașinile a 35 de lideri sunt structuri CORECTE!
Explicația evoluției acestui a este mai complexă, dar ai intuit bine: e prepoziție și nu își modifică forma în astfel de construcții!
Felicitări pentru atenția la astfel de detalii! 😉 Te mai așteptăm cu întrebări. 🙂
Ajutati-ma, va rog, sa vad daca am inteles corect articolul scris de voi.
1.- Da-mi cartile de identitate a/ale angajatilor. Este cu ,,a” fiindca se refera la identitatea angajatilor.
2.- Adeverinta de venit a/al angajatei. Aici venitul e al angajatei, si nu adeverinta. Deci e ,,al”(sper sa fie, oricum suna destul de rau)
3.- Modurile de invelire ale/a acoperisului. Cu ,,a” fiindca invelirea este a acoperisului. Modul este al invelirii, corect?
Va multumesc pentru eventualele raspunsuri/lamuriri.
Felicitari pentru articol!
Rogu-va sa-mi fie iertat faptul ca revin inca o data cu un comentariu.
Mi-am dat seama ca la prima propozitie corect este ,, Da-mi cartile de identitate ale angajatilor”, fiindca sunt ale lor, le apartin. Si in propozitia respectiva este vorba de carti, si nu de identitatea angajatilor.
Sper doar ca nu m-am inselat la propozitia a doua. Logica mea imi spune ca adeverinta nu poate fi a angajatei, ci a angajatorului! Ma insel?
Astept cu nerabdare raspunsurile voastre!
Multumesc.
1.- Da-mi cartile de identitate a/ale angajatilor. – ALE (cărţile aparţin angajaţilor). Aşadar, ai interpretat corect. 🙂
2.- Adeverinta de venit a/al angajatei. Elementul principal al construcţiei este: adeverinţa (care adeverinţă? de venit). Fiind subst. feminin, articolul are forma „a”. Adeverinţa este a angajatei. I se adresează ei.
3.- Modurile de invelire a acoperisului. E vorba de învelirea acoperişului :). Aşadar, şi aici soluţia ta e bună.
Mulţumim pentru răspunsuri :).
Leapsa a carui scop este..?/ Leapsa al carei scop?
Manusa a caror degete? Manusa ale carei degete?
Multumesc anticipat!
Am o rugaminte! Nu reusesc sa imi clarific forma corecta:
1. Metode de analiza A operelor de arta
2. Metode de analiza ale operelor de arta.
Multumesc anticipat 🙂
Roxana:
Leapşa al cărei scop. pentru că: e vorba de UN scop AL…; cărei – la feminin pentru că se referă la LEAPŞA (feminin).
Mănuşa ale cărei degete. – degete ALE (plural); cărei (feminin) – face referire la mănuşa (care e tot feminin).
Sper că te-am lămurit.
Emina, cu drag.
Pentru Oana:
Metode de analiză A operelor de artă.
pentru că logica e asta: analizăm nişte opere de artă; prin urmare vorbim de o analiză A operelor. (analiză e la singular, deci şi A tot la singular).
Metode de analiză ale operelor de artă. – greşit pentru că nu se poate vorbi despre nişte metote ALE operelor; nu operele au metode. 🙂
Mulţumesc pentru curiozitate.
Emina
Buna ziua. Cum este corect, va rog din suflet:
Notele de comanda ale echipamentelor SAU Notele de comanda a echipamentelor? Eu cred ca se face acord intre echipamente si comanda, deci corect ar fi Notele de comanda a echipamentelor; si nu se ia in calup „notele de comanda” pentru a alege varianta „ale”. Dar am fost in minoritate in aceasta discutie, asa ca apelez la profesionisti pentru raspunsul corect. Multumesc mult!
Da, ați intuit bine! 🙂 Normal e ca acordul să se facă între comandă și echipamente, întrucât ea (i.e. comanda) e a echipamentelor și nu notele. Notele au deja ca atribut pe „de comandă”. Asta dacă nu dai note echipamentelor (atunci e ale articolul potrivit). Dincolo de logică, inclusiv topica indică ordinea acordurilor în această sintagmă. 😉
Ce bucurie! Din pacate hartia a fost emisa cu aceasta greseala (am fost in minoritate la birou 🙂 )dar mi-ati oferit o informatie foarte folositoare si pe viitor. Inca o data, multumesc mult.
Mă bucur că v-am ajutat să înțelegeți! 🙂 Până la urmă, nu hârtia (chiar și cu greșeală) are cea mai mare importanță aici… ci argumentele temeinic construite pentru viitor! 😉 Cu drag și vă mai așteptăm și altă dată! 🙂
am de faut un text din 4 enunturi in care sa folosesc acete articole in care sa descriu un obiect din geanta unui elev , ma ajutati va rog am inceput astfel: Pixurile colorate (ale) Ninei seamana foarte mult cu (ale)mele .Cu ele ,ea a scris cartea cea noua (a)Mihaelei. mai departe nu stiu cum ma ajutati va rog?
dc nu ma ajutati nimeni> va rog frumos
Cum este corect:
Podoaba verde a campurilor si a padurii
SAU
Podoaba verde a campurilor si padurii.
Si care ar fi explicatia? Multumesc!
După cum scria și Emina mai sus, dacă există o relație de înrudire semantică între elementele coordonate prin și, putem omite articolul și, implicit, repetarea sa inutilă:
🙂
Având în vedere că noțiunile câmp și pădure fac parte din același câmp semantic, în acest context relaționând și mai puternic ca sens (ambele sunt verzi – metaforic, au o „podoabă verde”), nu văd de ce s-ar mai relua articolul a. Desigur, dacă vrei să fii mai precis (să vorbești atât de podoaba verde a câmpului, cât și de, din nou, o podoabă verde a pădurii), se poate relua articolul în exprimare pentru fiecare element în parte al coordonării, însă devine redundant. 🙂
Sperăm să-ți (mai) fie util răspunsul și te mai așteptăm pe aici! 🙂
cum se scrie corect si dece :” si a explicat cum trebuie” sau „si explicat cum trebuie ” va multumesc !
Ca să vă putem răspunde, formulați întrebarea mai exact! 😉 Nu se înțelege.
Mă gândesc la unghiul determinat de două plane.
Vă rog să-mi spuneți la fiecare dintre următoarele variante dacă este corectă sau nu:
1) „Unghiul dintre două plane”
2) „Unghiul al două plane”
3) „Unghiul a două plane”
Mulțumesc!
1) ușor pleonastic deoarece unghiul include ideea de „între/dintre”.
2) variantă hipercorectă – nu trebuie făcut acordul deoarece construcția e cu prepoziția A (parte de vorbire neflexibilă).
3) varianta corectă – după tiparul: reprezentanți A 21 de state, autor A două cărți, tată A trei copii.
Cu drag, și în alte contexte!
Buna seara!
V-as ramane recunoscator daca m-ati putea lamuri cu urmatorul enunt: „Posesor al/a cartii de identitate…”. Cum este corect si de ce?
Va multumesc anticipat!
@Andrei: „Posesor al cărții…”, căci, în acest context, EL (posesorul) este al cărții și nu invers. Invers ar fi: „carte (adică EA) A posesorului”. AL – pentru masculin, A – pentru feminin. 🙂
Bună Raluca! Excelente explicații și lămuriri. Te rog mult, ajută-mă și pe mine. Am citit și comentariile și tot nu ma lămuresc: coeficientul de inteligenta al lui Einstein sau a lui Einstein? Eu as zice AL lui, pentru ca e coeficientul lui, iar coeficientul este de inteligenta. Cu toate astea, și inteligenta e tot a lui Einstein, asa ca e posibil sa fie corect și A lui? Ambele sunt ale lui în aceeași măsură și asta ma încurcă. Care e regula în cazul ăsta? Mulțumesc!
Bună, Ștefan! 🙂
Mulțumesc pentru aprecieri.
În privința dilemei tale, corect este A, deoarece se acordă inteligența în acest caz, deci cere articolul la feminin. Pentru a înțelege mai bine, încearcă să structurezi și să compartimentezi logic întreaga sintagmă dezvoltată în funcție de apartenența fiecărui cuvânt la o „sintagmă”-mamă, cu rațiunea sa.
Așadar, am avea structura:
{(coeficientul de [inteligență) a lui Einstein]}
Partea întreagă în ansamblu, cu tot sensul ei, am cuprins-o în acolade mari: coeficientul de inteligență a lui Einstein.
Bun, expresia mare se sparge în sintagme separate, fiecare cu înțelesul și logica sa gramaticală, astfel:
I. coeficientul de inteligență – o expresie în sine, destul de circulată, are sensul său, de aceea am separat-o și am trecut-o în paranteze rotunde. Din această expresie autonomă, substantivul/baza coeficientul este singurul cuvânt care are o relație gramaticală DOAR cu inteligență, fiind determinat de acesta, cu rol de atribut.
II. Expresia anterioară coeficientul de inteligență, este, la rândul său, în întregul său, o bază, determinată de o altă „expresie”, care îi dezvoltă și specifică sensul, adăugând informație. Ceea ce interferează de aici cu noua informație este doar determinantul inteligență, la rândul său determinat de altă expresie: a lui Einstein.
Pe scurt, informația semantică se împarte astfel:
1. avem un coeficient de inteligență („coeficientul aparține inteligenței”, nu lui Einstein – e în relație semantică doar cu inteligență, simplu, prin prepoziția de 😉 )
2. din expresia coeficient de inteligență, singurul cuvânt care mai intră în relație semantică (și, implicit, gramaticală) cu restul enunțului este inteligență, pentru că e determinant și în raport cu coeficientul, prin urmare are, ca să mă exprim așa, și putere mai mare asupra informației transmise.
Deci nu coeficientul e al lui Einstein, ci aparține de inteligență, care, la rândul său, e a lui Einstein, iar în întregul său vorbim de coeficient de inteligență A lui Einstein.
Pingback: A, al, ai, ale… cui? - Gram de Gramatică
Buna ziua,
In cazul in care exista 2 obiecte posedate, unul la masculin, si unul la feminin, care e varianta corecta?
Multumesc,
a) starea și nivelul de tensionare al curelei transportoare
b) starea și nivelul de tensionare a curelei transportoare
de fapt, nivel -> la neutru, deci corect ar putea fi „starea si nivelul de tensionare ale curelei transportoare”, ca sunt 2 obiecte si tb luate ambele?!
si daca totusi un obiect e masculin, si celalalt feminin, cu care se acorda? cu „ai” ?