Despre cum… să sughiț!
Toată săptămâna aceasta am avut o mică problemă: am sughițat în fiecare zi! Cauza? N-o știu încă… Rezultatul? Iată-l! M-am gândit că nu toată lumea cunoaște cum se sughite în… limba română. De aceea, sunt necesare câteva argumente, ca să fie clar cum conjugăm verbul a sughița.
Căutăm, în primul rând, ca să fim siguri, în cel mai potrivit dicționar privind norma: Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM):
sughița (a) vb., ind. prez. 1. sg. sughiț, 3 sughiță 1.
Prin urmare, norma limbii literare arată că formele de indicativ, timpul prezent ale acestui verb sunt:
eu sughiț
tu sughiți
el / ea sughiță
noi sughițăm
voi sughițați
ei / ele sughiță
În acest caz, putem spune că primează logica și nu uzul, în privința deciderii asupra normei: e CORECT (eu) SUGHIȚ, iar nu (eu) SUGHIT, întrucât Ț– ul este conținut și în radicalul verbului (la infinitiv, forma de dicționar): A SUGHIȚA.
Să analizăm, pentru a ne convinge, un verb asemănător ca structură: a guița (ind. prez. 3 guiță) 2!
eu guiț
tu guiți
el / ea guiță
noi guițăm
voi guițați
ei / ele guiță
Bineînțeles, regula se păstrează și în cazul altor moduri ale verbelor; de fapt, în cazul conjunctivului (care se utilizează în aproximativ aceeași măsură ca și indicativul acestui tip de verb), a cărui paradigmă verbală este omonimă cu a indicativului:
eu să sughiț
tu să sughiți
el / ea să sughiță
noi să sughițăm
voi să sughițați
ei / ele să sughiță
Vă las pe voi să decideți dacă formele verbale ale lui a sughița sunt corecte în situațiile de mai jos… Eu plec să beau un pahar de apă. Poate nu o să mai sughiț ;).
„Dacă bebelușul tău sughite, nu încerca să-l tratezi după metode folosite de adulți, cum ar fi să-l forțezi să-și țină respirația sau să-l sperii cu sunete înalte, pe motiv că un astfel de șoc îl va calma.” 3.
„Imediat ce copilul a început să sughită, va fi luat în brațe și ținut cu burtica lipită de corpul mamei (… ).” 4.
„Din 2007, a început să sughită neîncetat, spre uimirea medicilor care nu au putut niciodată să explice starea sa.” 5
„De ce sughit când fumez?” 6.
- * * *, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, București, Univers Enciclopedic, 2005, p. 761. ↩
- Id., ibid., p. 346. ↩
- Preluat din articolul cu titlul De ce sughite bebelușul, postat în data de 19.12.2007, pe site-ul www.superbebe.ro. ↩
- Preluat din articolul cu titlul Iar sughiță! Ce să fac?, postat în data de 18.06.2008, pe site-ul: www.121.ro ↩
- Preluat din articolul cu titlul Sughițul a transformat-o în criminală, postat în data de 27 octombrie 2010, pe site-ul: www.brasovultau.ro ↩
- Preluat din articolul Fumez, deci sughit, din data de 13 martie 2007, de pe blogul: http://ovidebv.blogspot.com ↩
Tare asta cu guitatul :))