„jeans” ori „jeansi” sau „jeanși”? Cum scriem corect?

Limba română cuprinde multe anglicisme, iar majoritatea dintre ele sunt din domeniul modei, după cum e lesne de bănuit. Iar în privința uneia dintre cele mai comune piese de îmbrăcăminte există o dilemă privind grafia: cum e corect – jeansi sau jeans sau jeanși?

Jeans ca jeans, că-i englezesc, dar „jeansi sau jeanși?” în română – aceasta e întrebarea!

Englezescul jeans e defectiv de singural, atât în limba de origine, cât și în română. Exact ca pantaloni, ochelari. Prin urmare, forma de origine, jeans, are deja marca pluralului.

Însă nu mai este o noutate ca în română să se adauge inclusiv desinența de plural românească unor împrumuturi din limba engleză deja cu formă de plural, adesea marcată morfologic în limba de origine (vezi chipsuri, converși/conversisneakerși, creeperși – acestea două din urmă nefiind (încă) înregistrate în niciun dicționar românesc). Așadar, e firesc să ne punem întrebarea dacă nu cumva varianta corectă în română se alege mai degrabă doar dintre jeanși – jeansi. Ceea ce complică puțin lucrurile și sporește confuzia privind alegerea variantei normate.

Totodată, tendința de a adapta împrumuturile la morfologia românească, prin atașarea inclusiv a desinențelor de plural din limba română formelor lor originare (chiar și când marca pluralului e prezentă deja în acel cuvânt, din limba de proveniență), ne determină, la rândul ei, să mergem pe ipoteza că varianta corectă s-ar afla în perechea jeanși – jeansi.

Ca de obicei, DOOM2 face lumină și în cazul acesta. Dar care e logica normei: o formă adaptată sau varianta originală?

După cum ar trebui să fim obișnuiți deja, forma corectă a unui cuvânt se regăsește înregistrată în DOOM2 – Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, București, Univers Enciclopedic, 2005. Aruncăm așadar un ochi în acest dicționar normativ pentru a lămuri lucrurile:

forma jeans în DOOM2_cum e corect jeans sau jeansi ori jeanși
Forma corectă a cuvântului jeans, consemnată în DOOM2. Sursa: DOOM2

⚠️ Surprinzător sau nu, norma aici ne arată că acest anglicism rămâne identic cu forma de origine inclusiv în română: e corect să scriem jeans, cuvânt-titlu urmat în DOOM2 de varianta jeanși, acceptată de dicționar probabil ca o dovadă a tendinței limbii române de a adapta lexemele de origine străină la grafia românească. 

Ca o contradicție a ceea ce am fi putut crede despre forma corectă a acestui cuvânt, dar și a unei oarecare reticențe a limbii române în fața neologismelor de origine străină, manifestată inclusiv morfologic, până recent, prin adoptarea lor firească adesea, dar mai ales prin ADAPTAREA la grafia românească, iată că jeans s-a păstrat ca în limba de origine și ca formă recomandată inclusiv de normele lingvistice actuale de la noi.

⚠️ Varianta jeanși, cu adaptare la grafia limbii române (prin alternanța consonantică de la s la ș, specifică limbii române în trecerea de la singular la plural), este oferită de DOOM2 ca formă secundară, ceea ce înseamnă că este ACCEPTATĂ, dar că, totodată, prima formă înregistrată e cea recomandată și normată

când DOOM2 admite două forme ca fiind corecte, dar se preferă prima variantă indicată în dicționar
Când DOOM2 admite două forme ca fiind corecte, dar se preferă prima variantă indicată în dicționar
(Sursa: DOOM2)

Se pare că, deși se manifestă destul de puternic în rândul vorbitorilor limbii române o dorință de respingere a „intruziunilor” lexicale străine, „prin simplul argument că există și la noi un cuvânt potrivit” (vezi și articolul nostru Ce mai e în trend?), precum și o dispoziție destul de acerbă în uz de adaptare la morfologia limbii noastre a celor deja adoptate, englezescul jeans, relativ recent înregistrat în dicționarele limbii române, pe la începutul anilor 2000 (vezi dexonline.ro, s.v. jeans)[1], a „rezistat” cu forma din limba de proveniență, aceasta fiind chiar varianta normată.

Alternativa jeanși, cu morfeme românești de plural și grafie în conformitate – doar acceptată în DOOM2 (probabil datorită frecvenței), reflectă, iată, tendința în uz, încă pregnantă, de a adapta la morfologia limbii române împrumuturile străine.

Nu se poate, oare, să fie aversiunea aceasta față de străinismele intrate în limba română una doar aparentă, superficială și destul de insignifiantă ca argumentele-i să poată fi considerate „dogmă” de către normele lingvistice? Până la urmă, istoria limbii ne arată că o mare parte din împrumuturi, pe care le utilizăm frecvent, sunt necesare, dat fiind că denotă realități cărora nu ne putem opune, datorate evoluției firești a societății și lumii, în general (ca exemple, prea puține aici, pentru câte sunt deja în lexicul românesc: meci, creion, blugi – iată, sinonimul lui jeansjachetă, bluzăautomobil, pantof, trenci, pulover, umbrelă, hamburger, hotdog, whisky, ketchup, design, manager etc.).

Iar faptul că jeans a fost înregistrat în normele limbii literare cu forma din limba originară indică, o mică parte, ce-i drept, din preferințele și tendințele în uz, generale, ale vorbitorilor limbii române.

Ca o concluzie:

E corect să scriem jeans și jeanși, cu mențiunea că prima variantă este recomandată și preferată celei de-a doua, care este doar acceptată, admisă ca variantă, de norma lingvistică actuală.

[1] De altfel, semnul „*” din fața cuvântului-titlu din dicționar indică faptul că acest lexem a fost nou introdus în ediția a II-a a dicționarului (în anul 2005), în prima ediție a DOOM, din anul 1982, acest englezism nefiind înregistrat.

7 thoughts on “„jeans” ori „jeansi” sau „jeanși”? Cum scriem corect?

  • 18 martie 2019 at 10:30
    Permalink

    Hello,

    Am o intrebare, daca tot ati postat un articol despre un neologism. Sunt recunoscute toate cuvintele din Marele Dictionar de Neologisme 2000 (MDN ’00) ca facand parte din limba romana?

    Intreb deoarece sunt anumite cuvinte din acel dictionar care nu apar in DEX 2009 / DOOM2.

    Un exemplu ar putea fi „script”, ceea ce conform MDN inseamna scenariul unui film. E corect sa il folosim, avand in vedere ca acesta nu e mentionat in DOOM2 sau DEX ’09?

    Mai am o nelamurire si asupra cuvantului „caracter”. E corect sa il folosim in sensul de „personaj” de film / benzi desenate? Atat in MDN, cat si in DEX exista un sens al cuvantului care cred ca ar permite sa il folosim intr-un asemenea context: „Individualitate care prezintă trăsături psihice complexe, zugrăvită într-o operă literară”.

    Din punctul meu de vedere e chiar mai OK sa folosesc cuvantul ‘caracter’, imprumutat din engleza, cand e vorba de fictiune, deoarece ‘personaj’ ma duce mai mult cu gandul la ceva real decat la ceva fictiv. Mai exact, „caracterul Captain America” imi suna mai OK decat „personajul Captain America”.

    Merci! 😀

  • 20 martie 2019 at 11:52
    Permalink

    Bună!
    Mulțumesc pentru întrebări. 🙂 Tema pe care o vizează este mai amplă și chiar ar fi util să o dezvoltăm în viitor. Voi încerca totuși să răspund măcar pe de o parte aici și sper să te lămuresc.
    Orice limbă vorbită este dinamică și nu poate sta separată și la distanță de contactele cu alte limbi. Aici se reflectă și neologia, acum fiind la modă în română împrumuturi englezești, așa cum erau, în alte secole, cele franțuzești, nemțești etc. Este vital pentru orice dinamică a limbii să aibă consemnate împrumuturile cu frecvență în uz într-un dicționar dedicat, cel puțin. Așa cum face MDN, dar nu doar el (recomand aici și Dicționarul de cuvinte recente al Floricăi Dimitrescu, cea mai recentă ediție din 2013, care îl consemnează și el pe „script” cu acest sens). Dicționarele de neologisme sunt mai frecvente și tocmai acest fapt îl indică: tendințele în adoptarea și chiar adaptarea împrumuturilor, pe care nu le putem ține la distanță, mai ales datorită avansului tehnologic, cultural, social. Ele pot fi editate mai frecvent și pot înregistra forme utilizate neologice actuale, recente. Este motivul pentru care neologismele vor apărea întotdeauna consemnate întâi în astfel de dicționare (și tocmai așa se reflectă tendințele limbii, evoluția ei), abia apoi în dicționare academice. DEX și DOOM, care nu se pot edita în fiecare an (din numeroase motive: cel mai important – nu e firesc și posibil să „separi” an de an cuvinte care au intrat și au garanția că vor rămâne în limbă), vor ajunge să le înregistreze, dacă acestea se mențin în uz și nu au o viață dependentă de anumite tendințe/concepte temporare. Uite, de exemplu, Brexit, va fi cu siguranță înregistrat în următoarea ediție a Dicționarului de cuvinte recente, dar nu va fi înregistrat de DEX/DOOM. 🙂
    În plus, dacă vorbim de anumite terminologii profesionale, atunci dicționarele terminologice s-ar putea să le consemneze mai degrabă, semn că acei termeni sunt utilizați doar în cadrul acelei sfere profesionale. Și sunt mulți astfel de termeni care nu apar și în DEX/DOOM.
    Firește că, dacă nu avem înlocuitor printr-un alt cuvânt lexicalizat deja în dicționarele românești de bază, este corectă utilizarea unui astfel de cuvânt (mai ales când sunt deja dicționare de bază neologice care îl înregistrează și indică astfel începutul unui proces – necesar – de lexicalizare totală, adică de adoptare în limbă la modul general și înregistrarea lui în edițiile viitoare ale tuturor dicționarelor de bază). Cel mai probabil că îl vom avea și pe „script” și în viitoarele ediții DEX/DOOM. 😉 Așa cum s-a întâmplat și cu „blog”, „blogger”, de exemplu. Sau cu „trend”.
    În legătură cu „caracter”, el a început a fi utilizat, așa cum și acea definiție din DEX o mai reflectă subtil, ca un tipar de personaj, operă etc., cu un sens mai general, nu chiar cu referire la o singură persoană (de pildă: „caracterul fantastic al operei lui Eliade”). Dar tot DEX arată că a evoluat la a fi folosit cu sensul din franceză (! atenție, nu din engleză, că de acolo îl avem noi; iar acest sens e de mult existent în limba de origine), tot mai general însă și nu atât de specific (acest lucru indică o ușoară neologie de sens și arată tot tendința de utilizare a vorbitorilor români a acestui cuvânt cu acest nou înțeles, ceea ce a condus, iată, în final, la înregistrarea acestuia într-un dicționar de bază).
    Cazul lui „caracter” este identic cu cel al mult discutatului „locație”, cu sensul de „un loc anume, precis determinat”, pe care majoritatea vorbitorilor îl tot utilizau, deși erau multe guri care îl respingeau cu vehemență, pe motiv că sensul acela e englezesc și nu are ce căuta în limba română, că la noi cuvântul are altă semnificație și că, astfel, cu noul înțeles, va „strica” termenul și sensul vechi. Uite că nu a fost așa și nu „s-a stricat” nimic prin adoptarea lui.:)
    În concluzie, poți utiliza fără probleme cuvintele „script” și pe „caracter” cu sens de „personaj”. Nu te va „amenda” niciun for academic doar pe motiv că (încă!) nu sunt înregistrate în DEX/DOOM sau nu sunt destul de precis conturate sensurile lor la nivel de uz general ori pentru că mai sunt încă voci mai tradiționaliste care resping anumite neologii deja dovedite ca parte a dinamicii limbii române. 😉

  • 20 martie 2019 at 23:28
    Permalink

    Merci de raspuns!

    Ma asteptam la un raspuns similar. 🙂

    Un alt motiv pentru care ma bucur ca neologismele de genul „script” si „caracter” sunt acceptate e faptul ca in cazul in care ai de realizat un text despre un anumit subiect poti sa eviti repetarea de mai multe ori al aceluiasi cuvant intr-o fraza, iar pe aceasta cale putem sa le inlocuim mult mai usor cu celelalte sinonime, in exemplul nostru fiind vorba de „scenariu” si „personaj”.

  • 21 martie 2019 at 11:28
    Permalink

    Da, da, tocmai de aceea prefer și eu cuvinte ca trend, de exemplu, că le poți utiliza ca sinonime în diverse contexte. Și tocmai această utilitate le determină să pătrundă atât de repede și bine în uzul general. Astfel, de aici până la lexicalizare e un pas foarte mic. 🙂

  • 10 februarie 2020 at 19:28
    Permalink

    Pana la urma ce sunt/este jeans?

    Jeans/jeanși – pânza de cânepa (…) ; nu exista alta definiție ! Deci , este un material textil. Daca susțineți ca este defectiv de singular (Asa pare ,daca avem cunoștințe de lb.Engleză sau daca folosim jeanși ), nu mai poate fi un material. Dar totuși este sinonim cu blugi:))
    Blugi- Pantaloni din țesătură specială de bumbac (rezistentă, albastră). Definițiile mai vechi sunt hilare , am ras cu pofta:))

    Sa se hotărască academicienii asupra definiției.Eu nu vreau sa învăț lb. Engleză pentru a desluși lb. Romană .

    Vreau sa cumpăr o geaca de pantaloni strâmți albaștrii , de culoare neagră ,din pânza rezistența de cânepa , dar sa fie de bumbac! 😁
    Cum ar fi corect sa spunem?
    Geaca de jean ? Nu exista in DEX
    Geaca de denim? Nu exista in DEX
    Geaca de jeans? Nu , pentru ca se referă la pantaloni(zic eu) .
    Geaca de blugi? Nu, pentru ca se referă la pantaloni albastri ( Blue-jeans)

    Daca tot nu exista o varianta in limba romană , vom folosi versiunea originala in engleză .
    Denim jacket ( cel mai folosit)
    Jean jacket ( conform Levi’s)

  • 19 august 2020 at 10:30
    Permalink

    As vrea sa remarc, referitor la discutia de mai sus, ca multe dintre cuvintele aparute recent in limbajul curent sunt barbarisme si nu neologisme.
    Limba e un organism viu si admite meteu innoiri dar una este adoptarea necesara a unor termeni (cu precadere tehnici) inexistenti prealabil in limba romana cum ar fi, ca sa dau numai un exemplu, „hardware”, „software”. A traduce cu orice pret, ca francezii, numai pentru a evita termenul anglo-saxon, este fortat si, la limita, chiar sovin (am preluat de la ei totusi „calculator” si nu „computer”).
    Pe de alta parte, a prelua cuvinte precum faimosul „locatie” este la fel de fortat si, ceea ce este si mai ridicol, e afectat. Exprima dorinta induiosatoare, provinciala, de a folosi, adesea inoportun, cuvinte straine care „suna bine”, cosmopolit. Pardon , monser !

  • 11 octombrie 2020 at 12:59
    Permalink

    Bună ziua,

    Care este definiția actuală a barbarismelor? Cum se delimitează, după ce reguli? Și unde se oprește sfera neologismelor?

    Mulțumesc.

Lasă un răspuns