Legătura nebănuită dintre „drujbă” și „prietenie”

Româna nu are foarte multe cuvinte de origine rusă (modernă) în vocabular. Desigur, influența slavă veche a fost destul de puternică asupra limbii române abia închegate, începând să se manifeste cu precădere de prin secolul al X-lea, deși avuseseră loc contacte între popoare, cu urmări la nivel lingvistic, încă din perioada secolelor VII-IX, conform lui Al. Rosetti.

Influența rusă constituie, totuși, un soi de continuare a influenței slave asupra limbii române, care nu a încetat să se impună, așadar, nici după formarea limbilor slave actuale (bulgară, sârbă, ucraineană, polonă, rusă).

Rusa în limba română a cunoscut două etape și s-a manifestat atât pe cale cultă, cât și populară:

1. odată cu Regulamentele Organice (1829-1853), când au pătruns cuvinte ca: cazon, pojarnic, polcovnic, pamesnic;
2. a doua – considerată cea de după anul 1944, când ne-au rămas în vocabular agregat, batat, cozoroc, ciornă, talcioc, pensie, taiga, poștă, raniță, șest, șmotru, steag, huligan, pufoaică, poliție, samovar, combinat, partinic, bolșevic, colhoz, culac, soviet, sputnic, comsomolist, dar și calcuri frazeologice precum activist de partid, colaborator științific, gazeta de perete, plan cincinal.

Această a doua etapă a influenței ruse asupra limbii noastre a fost favorizată de perioada ocupației sovietice în România și de regimul comunist instalat aici, lucru care se observă cel mai bine la nivelul vocabularului. Dintre sporadicele cuvinte rusești care au pătruns în română în această etapă face parte și drujbă, cu sensul de „fierăstrău mecanic manual (apoi electric)”.

Ceea ce nu se cunoaște însă este legătura dintre drujbă și… prietenie, mai ales în contextul relațiilor române-ruse. Recunosc, și eu am descoperit-o recent, prin intermediul unei postări pe site-ul de socializare Reddit.com; m-am informat despre cum stau lucrurile de fapt și am ajuns să aflu, încă o dată, că realitatea e cel puțin… ironică, dacă nu hilară.

Cuvântul drujbă cu semnificația de „fierăstrău” constituie un eponim rusesc. Eponimele sunt acele cuvinte care devin substantive comune din nume proprii (de regulă, nume de inventatori, nume de locuri, nume comerciale de mărci sau de produse) precum xerox, adidași, pampers, alain-delon, faianță ș.a.

Ca și kalașnikov, un alt eponim de origine rusească, drujbă a fost, inițial, nume propriu. Drujba era denumirea comercială a unui fierăstrău electric rusesc. „Drujba înseamnă «prietenie» în rusește, conform obiceiului comunist de a da produselor nume suave și optimiste” (Laiu-Despău, Dicționar de eponime. De la nume proprii… la nume comune, p. 86, s.v. drujbă).

Drept dovadă, se poate observa notată, pe orice drujbă rusească veritabilă, denumirea acesteia în rusă, cu litere chirilice: дружба. Iar dacă vrei să traduci în română acest cuvânt rusesc cu ajutorul instrumentului de traducere on-line al Google (Google Translate), va rezulta cuvântul românesc prietenie. Echivalentul din engleză al acestui tip de fierăstrău este chainsaw, iar pentru varianta în română, același instrument de traducere îți va fi oferi ca rezultat cuvântul… drujbă (vezi și foto supra).

Așadar, rușii și-au numit fierăstrăul Prietenia, din punct de vedere comercial. Cam așa cum ai numi o ciocolată Laura. 😊 După care, Drujba pare că a migrat, prin transfer metonimic[1], la a reprezenta (exclusiv) obiectul drujbă „un soi de fierăstrău electric rusesc”, fiind preluat în această formă de către popoarele cu care Rusia sovietică avea legături, prin urmare și de către noi.

În română, nu i-am oferit o altă denumire, ci l-am preluat strict cu forma comercială drujbă, cu care s-a lexicalizat apoi (i.e. a fost înregistrat în dicționare). Cu atât mai puțin astăzi nu face nimeni referire la acest obiect prin sintagma specifică și explicită de fierăstrău electric (rusesc). Cel mai probabil și din rațiuni de economie a limbajului, fiind mai scurt și rapid de pronunțat drujbă.

Nu se știe când a ajuns eponim cuvântul drujbă: înainte de a-l adopta în limba română exact sub forma denumirii comerciale de la ruși (adică în limba rusă) sau strict la nivelul limbii române, când, pătrunzând în vocabularul nostru, a substituit inclusiv un vid terminologic și a fost utilizat ca atare, cu denumirea comercială, prin transfer metonimic, pentru a reprezenta noul obiect în sine. Tindem să credem în cea din urmă variantă, întrucât și proba traducerii o demonstrează: echivalentul românescului drujbă „fierăstrău electric” în rusă este уборочная машина (cf. Google Translate).

Și, în favoarea acestei ipoteze, reiterăm argumentul cum că a fost mult mai simplu în română, pentru facilitarea pronunției, ca noul obiect să fie desemnat prin drujbă decât prin fierăstrău electric. Parcă îmi și imaginez cum cereau românii drujba de la ruși, când era nevoie să importe. 🙂 Nu spuneau probabil că vor de la ruși уборочная машина, ci simplu: drujba! După același principiu după care aduceau vegeta de la sârbi.

De altfel, cuvântul drujbă nu era deloc nou pentru limba română. 😊 El apare consemnat, în aceeași formă, în DER, dar cu sens diferit de cel adoptat în perioada comunistă, și anume cu semnificația… „prietenie” (!):

drujbă (-be), s.f. – Prietenie, intimitate, familiaritate

Sl. (bg., sb., rut., rus.) družba – Der. drușcă s. f. (prietenă a miresei, care o însoțește la ceremonia de nuntă, domnișoară de onoare), din sl. družĭka „prietenă”, cf. bg., rus. družka „domnișoară de onoare”; dîrzar, s. m.(invitat al miresei, la nunțile din popor), cf. sb. drugar „tovarăș” (DER, p. 303, s.v. drujbă).

Atenție! Cuvintele drujbă₁ „fierăstrău” și drujbă₂ „prietenie” sunt omonime: se scriu și se pronunță la fel, însă au semnificații complet diferite. 😉 Fiecare cuvânt, cu sensul său propriu, a fost adoptat la secole distanță unul de celălalt. Sigur că păstrează însă, la origini, un sem comun, și anume pe acela de „prietenie”, dar în limba română acesta nu se mai reflectă.

În contextul acesta, în numele „drujbei” ruso-române, vă las să vă delectați mai jos cu o reclamă internațională care surprinde foarte bine hilarul acestei legături, mai puțin bănuite, între obiectul drujbă și ideea de prietenie. (Orice asociere cu realitatea sau cu fapte reale este pur întâmplătoare. :D)

Pe scurt, legătura dintre cele două cuvinte, drujbă, respectiv prietenie, este explicată și în cadrul podcastului nostru. Apasă pe simbolul play mai jos! 🙂

Referințe bibliografice:

Laiu-Despău, Octavian, Dicționar de eponime. De la nume proprii… la nume comune, București, Editura Saeculum I.O., 2007.

Sigle

DER – Alexandru Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române, ediție îngrijită și traducere din limba spaniolă, de Tudora Șandru Mehedinți și Magdalena Popescu Marin, București, Editura Saeculum I.O., 2007.

[1] Așa cum spunem că admirăm un Grigorescu (i.e. un tablou de Grigorescu) sau că ne facem un xerox (i.e. o fotocopie), chiar dacă nu se utilizează neapărat un aparat fotocopiator marca Xerox, ori după cum afirmăm că purtăm adidași Nike, tot după un astfel de tipar s-a realizat și transferul metonimic în cazul lexemului drujbă.

Sursă fotografie reprezentativă: Pixabay.com/troubletrace_ux