Un nume de loc, un nume de locuitor… Sau mai multe?! (B)

Continuăm lista derivatelor de la substantivele-nume de locuri, după ce am discutat, într-un articol trecut, despre cele începând cu litera A ¹… Astăzi, după ordinea firească, litera B.

BABILONIA – babilonian, babilonieni; babiloniană, babiloniene (dar robie babilonică!);

BASARABIA – basarabean, basarabeni; basarabeancă, basarabence (dar Biserica Basarabeană, personalitate basarabeană!);

*BASC, basci; bască, basce (în Țara Bascilor, limbă bască);

BAVARIA – bavarez, bavarezi; bavareză, bavareze;

BACĂU – băcăuan, băcăuani; băcăuancă, băcăuance (dar industrie băcăuană!);

BAIA MARE – băimărean, băimăreni; băimăreancă, băimărence (dar școală băimăreană!);

BANAT – bănățean, bănățeni; bănățeancă, bănățence ( dar primărie bănățeană!);

BELARUS / BIELORUSIA – belarus / bielorus, belaruși / bieloruși; belarusă / bielorusă, belaruse / bieloruse;

BELGIA – belgian, belgieni; belgiancă, belgience (dar presă belgiană!);

BELGRAD – belgrădean, belgrădeni; belgrădeancă, belgrădence (dar echipă belgrădeană!);

BIHOR – bihorean, bihoreni; bihoreancă, bihorence (dar localitate bihoreană!);

BISTRIȚA – bistrițean, bistrițeni; bistrițeancă, bistrițence (dar comună bistrițeană!);

BLAJ – blăjean, blăjeni; blăjeancă, blăjence (dar presă blăjeană!);

BOEMIA – boem, boemi; boemă, boeme (astăzi, cuvântul are și sensul de „artist care duce o viață dezordonată, neconformă conveniențelor sociale” ²) ;

BOLIVIA – bolivian, bolivieni; boliviană, boliviene;

BORDEAUX – bordelez, bordelezi; bordeleză, bordeleze;

BOSNIA – bosniac, bosniaci; bosniacă, bosniace;

BOSTON – bostonian, bostonieni; bostoniană, bostoniene;

BOTOȘANI – botoșănean, botoșăneni; botoșăneancă, botoșănence (dar artă botoșăneană!);

BRANDENBURG – brandenburghez, brandenburghezi; brandenburgheză, brandenburgheze (dar concert brandenburgic, Poarta Brandenburgică!);

BRAȘOV – brașovean, brașoveni; brașoveancă, brașovence (dar stațiune brașoveană!);

BRAZILIA – brazilian, brazilieni; braziliancă, brazilience (dar muzică braziliană!);

BRĂILA – brăilean, brăileni; brăileancă, brăilence (dar poliție brăileană; brăileanca: „un tip de dans”!);

BUCOVINA – bucovinean, bucovineni; bucovineancă, bucovinence (dar mănăstiri bucovinene!);

BUCUREȘTI – bucureștean, bucureșteni; bucureșteancă, bucureștence (dar persoană bucureșteană!);

BUDAPESTA – budapestan, budapestani; budapestană, budapestane;

BUHUȘI – buhușean, buhușeni; buhușeancă, buhușence (dar mobilă buhușeană!);

BULGARIA – bulgar, bulgari; bulgăroaică, bulgăroaice (dar limbă bulgară!);

BUZĂU – buzoian, buzoieni; buzoiancă, buzoience (dar tradiție buzoiană!).

NOTĂ!

În realizarea articolului, m-am folosit de indicațiile din Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția 2005 ³.

Am trecut în paranteze rotunde variante de adjective derivate de la numele propriu al țării / regiunii, pentru a nu fi confundate cu numele de locuitori (acest lucru se întâmplă adesea în cazul variantelor feminine ale acestor nume, care, pe lângă faptul că pot avea valoare de substantiv, precum în cazurile de față, se pot manifesta în unele contexte și ca determinanți). Cele care nu conțin această explicație au forme omonime atât pentru adjectiv, cât și pentru substantivul la genul feminin.

Substantivele nume de locuitori notate cu „*” nu conțin un nume propriu (radical) de la care să derive; sunt idiomuri, etnii sau nume de popoare, grupuri sau triburi istorice care au dispărut. S-au păstrat însă substantivele comune și adjectivele pentru a se putea face referiri la acestea, în cadrul cercetărilor științifice și / sau lingvistice (existând limba, există și poporul, chiar dacă nu (mai) există neapărat regiunea sau denumirea acesteia nu se mai poate reconstitui).