fbpx

Legătura nebănuită dintre „drujbă” și… „prietenie” în limba română: episodul #2 din seria „Poveștile din spatele unor cuvinte și expresii românești”


De data aceasta, vom vorbi despre două cuvinte cu o legătură prea puțin bănuită: drujbă și… prietenie, primul fiind un împrumut rusesc.

Româna nu are foarte multe cuvinte de origine rusă (modernă) în vocabular. Desigur, influența slavă veche a fost destul de puternică asupra limbii române abia închegate, începând să se manifeste cu precădere de prin secolul al X-lea, deși avuseseră loc contacte între popoare, cu urmări la nivel lingvistic, încă din perioada secolelor VII-IX, conform lui Al. Rosetti.

Influența rusă constituie, totuși, un soi de continuare a influenței slave asupra limbii române, care nu a încetat să se impună, așadar, nici după formarea limbilor slave actuale (bulgara, sârba, ucraineana, polona, rusa).

Rusa în limba română a cunoscut două etape și s-a manifestat atât pe cale cultă, cât și populară:

  1. odată cu Regulamentele Organice (1829-1853), când au pătruns cuvinte ca: cazon, pojarnic, polcovnic, pamesnic;
  2. a doua – considerată cea de după anul 1944 – este cea când ne-au rămas în vocabular agregat, batat, cozoroc, ciornă, talcioc, pensie, taiga, poștă, raniță, șest, șmotru, steag, huligan, pufoaică, poliție, samovar, combinat, partinic, bolșevic, colhoz, culac, soviet, sputnic, dar și calcuri frazeologice precum activist de partid, colaborator științific, gazeta de perete, plan cincinal.

Această a doua etapă a influenței ruse asupra limbii noastre a fost favorizată de perioada ocupației sovietice în România și de regimul comunist instalat aici, lucru care se observă cel mai bine la nivelul vocabularului. Dintre sporadicele cuvinte rusești care au pătruns în română în această etapă face parte și drujbă, cu sensul de „fierăstrău mecanic manual (apoi electric)”.

Ceea ce nu se cunoaște însă este legătura dintre drujbă și… prietenie, mai ales în contextul relațiilor române-ruse. Recunosc, și eu am descoperit-o recent, prin intermediul unei postări de pe site-ul de socializare Reddit.com; m-am informat despre cum stau lucrurile de fapt și am ajuns să aflu, încă o dată, că realitatea e cel puțin… ironică, dacă nu hilară.

Cuvântul drujbă cu semnificația de „fierăstrău” constituie un eponim rusesc. Eponimele sunt acele cuvinte care devin substantive comune din nume proprii (de regulă, nume de inventatori, nume de locuri, nume comerciale de mărci sau de produse) precum xerox, adidași, pampers, alain-delon, faianță ș.a.

Ca și kalașnikov, un alt eponim de origine rusească, drujbă a fost, inițial, nume propriu. Drujba era denumirea comercială a unui fierăstrău electric rusesc. Dar drujba, și aici intervine umorul, „înseamnă «prietenie» în rusește, conform: „obiceiului comunist de a da produselor nume suave și optimiste” din Dicționar de eponime. De la nume proprii… la nume commune, al lui Octavian Laiu-Despău.

Drept dovadă, se poate observa notată, pe orice drujbă rusească veritabilă, denumirea acesteia în rusă, cu litere chirilice: дружба. Iar dacă vrei să traduci în română acest cuvânt rusesc cu ajutorul instrumentului de traducere on-line Google Translate, va rezulta cuvântul românesc prietenie. Echivalentul din engleză al acestui tip de fierăstrău este chainsaw, iar pentru varianta în română, același instrument de traducere îți va fi oferi ca rezultat cuvântul… drujbă.

Așadar, rușii și-au numit fierăstrăul Prietenia, din punct de vedere comercial. Cam așa cum ai numi la noi  o ciocolată Laura. 😊 După care, Drujba pare că a migrat, prin transfer metonimic, la a reprezenta (exclusiv) obiectul drujbă „un soi de fierăstrău electric rusesc”, fiind preluat în această formă de către popoarele cu care Rusia sovietică avea legături, prin urmare și de către noi.

În română, nu i-am oferit o altă denumire, ci l-am preluat strict cu forma comercială drujbă, cu care s-a lexicalizat apoi (adică a fost înregistrat în dicționare). Cu atât mai puțin astăzi nu face nimeni referire la acest obiect prin sintagma specifică și explicită de fierăstrău electric (rusesc). Cel mai probabil și din rațiuni de economie a limbajului, fiind mai scurt și rapid de pronunțat drujbă.

Nu se știe când a ajuns eponim cuvântul drujbă: înainte de a-l adopta în limba română exact sub forma denumirii comerciale de la ruși (adică în limba rusă) sau strict la nivelul limbii române, când, pătrunzând în vocabularul nostru, a substituit inclusiv un vid terminologic și a fost utilizat ca atare, cu denumirea comercială, pentru a reprezenta noul obiect în sine.

Tind să cred în cea din urmă variantă, întrucât și proba traducerii o demonstrează: echivalentul românescului drujbă (adică „fierăstrău electric” în rusă) este уборочная машина (cf. Google Translate).

Și, în favoarea acestei ipoteze, reiterez argumentul cum că a fost mult mai simplu în română, pentru facilitarea pronunției, ca noul obiect să fie desemnat prin drujbă decât prin fierăstrău electric, sintagmă mult prea dezvoltată. Parcă îmi și imaginez cum cereau românii drujba de la ruși, când era nevoie să importe.  Nu spuneau probabil că vor de la ei уборочная машина, ci simplu: drujba! După același principiu după care aduceau vegeta de la sârbi.

De altfel, cuvântul drujbă nu era deloc nou pentru limba română. El apare consemnat, în aceeași formă, în Dicționarul etimologic român de Alexandru Ciorănescu, dar cu sens diferit de cel adoptat în perioada comunistă, și anume cu semnificația… atenție (!): „prietenie” (tocmai!):

drujbă (-be), mai vechi, considerat cuvânt slav, însemna „prietenă a miresei, care o însoțește la ceremonia de nuntă”, dezvoltat apoi ca „domnișoară de onoare”.

Atenție! Cuvintele drujbă1 „fierăstrău” și drujbă2 „prietenie” sunt omonime: se scriu și se pronunță la fel adică, însă au semnificații complet diferite. Fiecare cuvânt, cu sensul său propriu, a fost adoptat la secole distanță unul de celălalt. Sigur că păstrează însă, la origini, o nuanță comună, și anume pe aceea de „prietenie” din limba de origine, dar în română aceasta nu se mai reflectă.

În contextul acesta, în numele „drujbei” ruso-române, vă invit să citiți Literparc.ro, până la o nouă reauzire.

Disponibil și pe platformele Spotify și Google Podcast! 🙂

Despre legătura semantică drujbă – prietenie în limba română am mai scris deja aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *