Știați că există o ramură lingvistică numită cognitivism…?

Da, știați că disciplina numită cognitivism se studiază și în domeniul lingvisticii, nu numai în psihologie?

…se ocupă cu studiul limbii începând cu anii 1970?

…a început să devină din ce în ce mai pregnantă în lingvistica internațională din anii 1980, iar în prezent cognitiviștii sunt foarte „activi”?

…dispune deja de o societate internațională cu conferințe bianuale și o revistă – Cognitive Linguistics?

…majoritatea cercetărilor cognitiviste se concentrează pe semantică, dar și-au adus un aport important și în sintaxă și morfologie, precum și în alte arii lingvistice: achiziția limbii, fonologie, lingvistică istorică?

…studiile cognitiviste se bazează pe trei ipoteze majore:

– limba nu este o facultate cognitivă autonomă;

– gramatica înseamnă conceptualizare;

– cunoașterea limbii derivă din folosirea limbii (limba în uz)?

…aceste ipoteze de bază din lingvistica cognitivistă reprezintă un răspuns la cercetările dominante din anii ‘70-‘80 din sintaxă și semantică, mai precis sunt o reacție la gramatica generativistă și la semantica logică, condiționată de adevăr (truth-conditional/logical semantics)?

…primul principiu al lingvisticii cognitiviste („limba nu reprezintă o facultate cognitivă autonomă”) se opune binecunoscutei  ipoteze a gramaticii generative, aceea că limba este o facultate cognitivă autonomă (înnăscută, cu siguranță) sau un set de facultăți (un modul), separat de alte abilități cognitive, non-lingvistice?

…al doilea principiu („gramatica înseamnă conceptualizare”) este opus semanticii logice, condiționată de adevăr (truth-conditional/logical semantics), în care un metalimbaj semantic e analizat in termenii de adevăr și falsitate, prin raportare la lumea înconjurătoare (sau, mai precis, la un model al lumii din jur)?

…al treilea principiu („cunoașterea limbii derivă din folosirea limbii”) se opune tendințelor reducționiste atât din gramatica generativă, cât și din semantica logică (condiționată de adevăr), în care sunt studiate reprezentările maximal abstracte sau generale ale formei gramaticale și ale înțelesului, în timp ce multe fenomene gramaticale și semantice sunt ignorate?

…interpretează limba în termeni de concepte?

…este asociată adesea cu semantica și se diferențiază totuși de psiholingvistică, bazată pe date empirice din psihologia cognitivă pentru a explica procesele mentale care stau la baza achiziției, depozitării, producerii și înțelegerii vorbirii și scrierii?

Sursa bibliografică:

Croft, William, Cruse, D. Alan, Cognitive Linguistics, Cambridge University Press, [2004], p. 1-4.