fbpx

Zece expresii și locuțiuni românești

Motto:

„Expresiile și locuțiunile […] aparțin unui fond valoros al spiritualității românești, dovadă a observației și sensibilității poporului nostru. De-a lungul secolelor, el a cristalizat aceste nestemate ale inteligenței, simțirii și umorului său, care sunt mărturii ale felului său de a trăi, de a gândi și de a se exprima atât de plastic și de dens.

Modele de concizie și de inovație metaforică, în concentrarea acestor cuvinte cu sclipiri de spirit zace adânca înțelepciune a poporului român. Preluate și incrustate în întreaga noastră literatură, atât populară, cât și cultă, ele au constituit «sarea pământului» în bogăția ei lexicală.” 1

1. a scoate aburi pe gură

Expresia a scoate aburi pe gură nu se referă, în niciun caz, la sensul propriu (când e mai răcoare/frig afară, orice mamifer, la deschiderea gurii, poate elimina aburi), deși încă mai are o mare legătură cu acesta, ci la „a vorbi degeaba, în van”, adică „a deschide degeaba gura (să vorbești), astfel încât să-ți iasă aburii pe gură”; „a-ți irosi degeaba gura și energia”.

2. a ascunde ac în miere/ a băga ac în miere

Expresia a ascunde ac în miere se referă la oameni fățarnici, prefăcuți, care în spatele unei vorbe blânde ascund gânduri rele. Acul, fiind ascuțit, înțeapă și trimite la ceva neplăcut, iar mierea, dulce, te tentează să o guști. Astfel, să ascunzi ceva rău în ceva ce ai zice că nu are cum să îți dăuneze, ci dimpotrivă, e dulce și te atrage, presupune viclenie, ipocrizie, parșivitate…

La fel, a băga ac în miere, apropiată de perechea sa explicată mai sus, are tot un sens negativ, însemnând „a vârî zâzanie între oameni”, „a fi un om fățarnic, care dezbină de fiecare dată când poate”.

3. a nu-i fi cuiva boii acasă

Se spune despre cineva că nu îi sunt boii acasă când este indispus și nu are chef de nimeni și nimic, când este într-o dispoziție proastă:

„Lui Moș Nichifor nu-i erau acum mai niciodată boii acasă.” (Ion Creangă)

4. ca acela / ca aceea

Ca acela sau ca aceea nu reprezintă simple sintagme conținând termenul de comparat dintr-o comparație cu pronume demonstrative de depărtare, ci mai mult decât atât: sunt expresii desemnând „ceva mare, puternic; însemnat, extraordinar, excepțional, minunat”, cu referire deci la ceea ce inițial pare a fi termenul comparat:

„Unde nu dă o căldură ca aceea și se topește omătul.” (Ion Creangă)

5. N-a dezlegat sacul încă, dar să vezi vorbă adâncă!

Această vorbă se folosește întotdeauna ironic cu referire la oamenii proști, care vorbesc fără să gândească și care, provocați la vorbă („la deschiderea sacului”), dau drumul la lucruri de o mare prostie („vorbe adânci”).

6. Vrei nu vrei (de voie, de nevoie), bea Grigore agheasmă

Această vorbă se folosește, de regulă, cu referire la cineva care e constrâns să facă ceva, e nevoit să acționeze într-o anumită chestiune, fie că îi place sau nu.

7. a trage la aghioase

Aghioase se numeau pe vremuri niște cântări liturgice care începeau cu cuvintele „aghios, aghios” („sfinte, sfinte”) 2. Fiind niște cântări monotone, la un moment dat induceau o stare de somnolență, inclusiv enoriașilor care participau la liturghie, așa că uneori aceștia începeau chiar să doarmă și să sforăie din picioare până la finalul slujbei. De aceea, expresia a trage la aghioase înseamnă, contrar anumitor păreri, într-o primă fază, „a cânta monoton, tărăgănat”, ajungând astăzi să fie folosit cu precădere cu cel mai cunoscut sens al său: „a dormi adânc, a sforăi”.

„Dormi, ce-ți mai pasă! Tutun ai tras destul, acum te-ai pus să tragi la aghioase.” (Caragiale)

Garfield dormind

Tot cu acest cuvânt este construită și expresia I-a cântat popa aghiosul., adică „a murit”, printr-o oarecare legătură și cu cealaltă expresie, trimițând tot la adormire (dar la cea de veci).

8. L-a furat aghiuță. / L-a luat aghiuță.

În limbajul familiar și în cel popular, aghiuță se folosește ca eufemism pentru drac. Astfel, a(-l) fura aghiuță (pe cineva) înseamnă „a adormi”, iar a(-l) lua aghiuță (pe cineva) înseamnă, în funcție de context, fie „a o păți, a i se înfunda”, fie „a muri”, fiind unitate frazeologică sinonimă cu expresia de mai sus, a-i cânta popa aghiosul.

9. Ce mai ala-bala?

Această expresie interogativă este sinonimă cu întrebările „Ce se mai petrece?”, „Ce se mai întâmplă?”, „Ce mai e nou?”.

„Se dusese… să vază ce mai ala-bala pe la flăcăii ce stau la pândă.” (Petre Ispirescu)

Poate să însemne, după context, și „Ce mai atâta discuție?”, „Ce mai încoace-încolo?”, „Ce mai tura-vura?”.

10. pahar de cale albă

Într-adevăr cu referire la obiectul în sine, pahar de cale albă se referă la paharul pe care părinții miresei îl dau de băut tinerilor căsătoriți în momentul plecării lor din casa părintească. Este „de cale albă”, făcând referire la bucurii și la o viață frumoasă, pură, lipsită de necazuri care pot întina drumul acesta împreună.

Surse bibliografie:

Cătălina Maranduc, Dicționar de expresii, locuțiuni și sintagme al limbii române  (DELS), București, Editura Corint, 2010.

* * *, Dicționar de expresii și locuțiuni românești, București, Editura Științifică, 1969.

 

  1. * * *, Dicționar de expresii și locuțiuni românești, București, Editura Științifică, 1969.
  2. Vezi www.dexonline.ro, cf. DEX ’98, s.v. aghios

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *