fbpx

Toate drumurile duc la… limba română

Printre neologismele care păstrează accentul grafic din limba de origine se numără:

pietà „reprezentare în artele plastice a Madonei, cu Iisus mort pe genunchi sau în braţe”1;

café-concert „spectacol la care publicul stă la mese”2;

café-frappé.

Interesant de analizat este ultimul cuvânt purtător de accent „străin”. Răspunsul la întrebarea „Ce înseamnă?” îl putem afla dintr-un dicţionar explicativ sau, mergând pe căi ocolitoare, dar cu destinaţie cel puţin mulţumitoare: prin comparaţia următoarelor elemente lingvistice: frappé (fr.) frapieră (rom.) – a frapa (rom.).

frapieră „vas special, de obicei de aluminiu (aşezat pe un suport), folosit pentru răcirea [subl. n. – E. C.] cu gheaţă a băuturilor”3; din frapa4.

→ frapa, pe lângă sensul „a impresiona puternic prin caracteristici ieşite din comun”5, are şi înţelesul „a răci [subl. n. – E. C.] cu ajutorul gheţii”6. Dacă avem în vedere expresiile a rămâne ca o stană de piatră însemnând „a rămâne încremenit, nemişcat”7 sau a-i îngheţa cuiva inima (sau sângele în vine) însemnând „a încremeni (de spaimă)”8, observăm că cele două sensuri ale verbului a frapa nu sunt chiar atât de îndepărtate.

În concluzie, dacă sensul fr. frappé e străin vorbitorului de limbă română, sensurile cuvintelor frapieră şi frapa, adaptate la sistemul fonetic şi fonologic al limbii române, ne ajută să descoperim realitatea de dincolo de realitatealingvistică: café-frappé înseamnă „cafea rece”.

Verificăm:

café-frappé „cafea rece [subl. n. – E. C.] cu îngheţată, frişcă (şi alcool)”9.

În concluzie, câteva paralelisme simple ne ajută să înţelegem un cuvânt atât de prezent în realitatea / limba română contemporană.

…sper că nu mi-am răcit gura de pomană şi că măcar unii receptori au fost frapaţi, nu atât de cele descrise anterior, cât de faptul că decodarea unui cuvânt străin constă în decodarea cuvintelor româneşti. ☻


  1. http://dexonline.ro/definitie/pieta, DN; cuvânt pătruns în limba română din fr., it. pietà, ultima vocală purtând accent grav.
  2. Vezi www.dexonline.ro, s.v. café-concert; din fr. café-concert.
  3. http://dexonline.ro/definitie/frapier%C4%83.
  4. Ibidem.
  5. http://dexonline.ro/definitie/frapa, NODEX.
  6. Ibidem.
  7. http://dexonline.ro/definitie/stana, DEX ’98.
  8. http://dexonline.ro/definitie/inghetat, NODEX.
  9. http://dexonline.ro/definitie/cafe-frappe, DEX ’98, din fr.

6 thoughts on “Toate drumurile duc la… limba română

  • 11 noiembrie 2010 at 14:42
    Permalink

    Deci avem litere noi in limba romana? é si restul de accente care pana acum erau straine…?

  • 11 noiembrie 2010 at 16:00
    Permalink

    Aceleaşi litere… purtătoare de accente “noi” :).

  • 14 noiembrie 2010 at 22:08
    Permalink

    Si pana la urma o litera cu accent asa..nu e practic o litera noua?! Cum e ă, î. ș. ț ș.a.m.d.
    Ma bagati in ceata!

  • 15 noiembrie 2010 at 19:44
    Permalink

    Pai hai sa te scot eu din ceata! 😛
    In primul rand, diacriticele nu sunt litere cu accente (adica ceea ce exemplifici tu mai sus). Sunt pur si simplu litere specifice limbii romane… In al doilea rand, un SUNET primeste accent, nu litera! Litera e pur si simplu redarea grafica a unui sunet. Ah, si numai VOCALELE au accent! „ș”, „ț” (din ce ai exemplificat tu) sunt consoane.
    Acum sper ca te-ai lamurit… cat de cat 😉

  • 15 noiembrie 2010 at 21:52
    Permalink

    Cine se adună (pe blog), se completează!

  • Pingback: Gastronomia… lingvistică

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *