fbpx

Zece cărți de gramatică normativă pe care ar trebui să le ai în bibliotecă

Am hotărât să creăm categoria „De 10 (zece)!”, în cadrul căreia veți regăsi liste de câte zece cărți prezentate succint, zece  lingviști despre care oricine ar trebui să știe câte ceva, zece abateri și greșeli des întâlnite, zece cuvinte împrumutate dintr-o anumită limbă etc. Am pornit de la numărul zece, fiind și cel care reprezintă nota maximă care se poate obține la școală, dar și în examenele ulterioare…  Articolele din cadrul acestei categorii vor avea astfel rolul de a vă informa despre diverse chestiuni de natură lingvistică, astfel încât să înaintați cât mai rapid și eficient în drumul spre nota maximă și să fiți… de 10 (zece) la subiectul „Limba română”! Spor și drum bun! 😉

Am ales să „deschid” categoria aceasta cu zece sugestii de cărți de gramatică normativă, având în vedere că abaterile de la norma lingvistică sunt tot mai dese și le întâlnim în mai toate domeniile, zilnic. Pentru că multe persoane fac greșeli de limbă, fiind de cele mai multe ori convinse că astfel este corect, pentru că au mai citit / auzit în alte părți că se spune / scrie astfel, țin să subliniez că norma lingvistică (setul de reguli de natură lingvistică pe care în orice limbă îl regăsim, cu scopul de a stabili criteriile de scriere și de vorbire a limbii îngrijite și corecte din punct de vedere gramatical – limba literară) este impusă doar de instituțiile academice avizate în acest sens. În ceea ce privește norma limbii române literare, instituția avizată este Academia Română – Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, sub egida căreia se editează lucrări fundamentale de gramatică, dicționare și îndreptare ortoepice, ortografice și morfologice. În aceste lucrări sunt prezentate normele lingvistice în vigoare, în funcție de care, ulterior, se editează numeroase alte lucrări explicite, care au în vedere impunerea acestor reguli și informarea tuturor vorbitorilor de limbă română cu privire la limba literară / îngrijită (forme normate de cuvinte, scrierea ortografică, scrierea și vorbirea corectă din punct de vedere gramatical etc.). Astfel de lucrări sunt, în mare parte, gramaticile normative (cărți cu reguli gramaticale și explicații, care vizează exclusiv exprimarea corectă în limba română, atât scrisă, cât și orală).

Ceea ce trebuie să știe oricine este că despre cum se scrie și se vorbește corect în limba română nu aflăm din ziare și reviste (cu excepția celor academice), din operele literare (care urmează norma limbii literare din perioada în care au fost scrise, dar și o normă literară proprie, specifică autorului respectiv, cu scopul inovației artistice), ci din lucrările academice contemporane și din gramaticile normative, dicționarele și îndreptarele ortoepice, ortografice, morfologice și de punctuație. Nu poți vorbi și scrie corect o limbă fără să cunoști sistemul gramatical de bază al acesteia.

Iată, așadar, o listă de zece astfel de gramatici normative care nu ar trebui să-ți lipsească din bibliotecă! Atenție, avem în vedere în această listă gramaticile normative și nu dicționarele și îndreptarele ortoepice, ortografice, morfologice și de punctuație, care urmează să fie prezentate în articole viitoare!

1. Mioara Avram, Gramatica pentru toți

O carte de gramatică generală, pe înțelesul tuturor („pentru toți”), care prezintă și chestiuni de cultivare a limbii, reguli gramaticale și explicații menite să te facă să înțelegi cum se scrie corect și, mai ales, de ce. Deși a trecut ceva vreme de la apariția acestei lucrări (1986), ea rămâne încă o carte fundamentală cu privire la probleme ce țin de corectitudine gramaticală (acord, de ce se scriu despărțit sau împreunat anumite cuvinte, utilizarea corectă a anumitor prepoziții etc.). Lucrarea a cunoscut și editări ulterioare, în total numărând trei ediții (ediția I – 1986; ediția a II-a – 1997; ediția a III-a – 2001).

Mioara Avram, Gramatica pentru toti, ediția I, 1986

Gramatica pentru toți a fost concepută ca o lucrare practică, în sensul unui îndreptar sau ghid gramatical. Ea a fost scrisă cu gândul la cei care – dintr-un motiv sau altul – nu știu sau nu mai știu gramatica, dar doresc să se cultive, la cei care nu se simt bine în inferioritatea de competență lingvistică și care reacționează la râsul celor din jur nu prin indiferență sau chiar prin răzbunare, ci prin instruire. Nu e grav atât faptul în sine că un vorbitor face anumite greșeli de limbă, cât persistența în ele, nepăsarea față de confruntarea cu modul de a se exprima al altora. Stăpânirea imperfectă a limbii literare este o lipsă de bază a oricărui cetățean cu pretenții de cultură și, oricât de motivată ar fi prin condițiile formației sale, ea nu poate fi scuzată la infinit.

Ediția de față este o versiune refăcută, îmbogațită si îmbunătațită, a celei din 1986. Deosebirile constau în adaosuri de fapte și de explicații, dar și in reformulări ale unor pasaje, în scopul clarificării lor. Revizuirea a fost facută cu respectarea și chiar sublinierea specificului general al cărții, care a fost orientată de la început spre aspectele de cultivare a limbii.“ (Mioara Avram, Cuvânt înainte la ediția a II-a revăzută și adăugită a Gramaticii pentru toți, București, Editura Humanitas, 1997)

CUMPĂRĂ Gramatica pentru toți de AICI!

„Mioara Avram era un spirit didactic şi sistematic: toate scrierile sale concentrează incredibil de multă informaţie într-un mod de prezentare simplu, clar, elegant. Formula «pentru toţi», în cel mai înalt sens al expresiei, semnalează nu o operă de popularizare, ci voinţa de a sintetiza esenţialul, într-o formă clasic-accesibilă. Fiecare din afirmaţiile sale e bazată pe verificări, pe regândirea faptelor, pe măsurarea justeţei şi a relevanţei lor. Mi s-a întîmplat de mai multe ori să cred că am descoperit ceva nou, cine ştie ce construcţie lingvistică poate neatestată, o tendinţă surprinzătoare, un detaliu mai puţin obişnuit. Deschizând Gramatica pentru toţi a Mioarei Avram (ed. I: 1987), constatam de fiecare dată că lucrul era deja menţionat acolo, precis, la locul cel mai potrivit, fără emfază, fără etalarea orgoliului subiectiv. De altfel, Gramatica sa e un monument de rigoare ştiinţifică: lucrurile pe care le prezintă pot fi numite şi interpretate altfel, desigur, dar descrierea faptelor e ireproşabilă. Mioara Avram a fost de decenii văzută ca o întruchipare a tradiţiei în gramatică, cu tot ceea ce tradiţia are, inevitabil, ambivalent şi provocator: noi generaţii de lingvişti i-au contestat adesea metoda, dar i-au respectat întotdeauna rezultatele; cu sentimentul secret că fără soliditatea academică a operei sale, revoltele şi-ar fi pierdut sensul.” (Rodica Zafiu, In memoriam Mioara Avram, în „România literară”, nr. 28/2004)

 2. G. Gruiță, Gramatica normativă. 77 de întrebări/77 de răspunsuri.

 După cum sugerează și titlul, lucrarea lingvistului clujean G. Gruiță își propune să ofere răspunsuri la cele mai frecvente întrebări de tipul „Cum este corect: … sau…?”, cu explicații și justificări logice amănunțite. Autorul a ales problemele de gramatică normativă care ridică cele mai multe semne de întrebare și care creează cele mai întâlnite ambiguități. Printre acestea se numără forme conjugate ale unor verbe care uneori pot pune în dificultate chiar și lingviștii (a apărea, a datora, a preceda, a nărui, a merita, a trebui etc.), forme corecte de plural ale unor substantive des utilizate, probleme de acord, utilizarea corectă a unor prepoziții (chestiuni de colocație) etc.

„Lucrarea de faţă îşi propune să atragă atenţia asupra existenţei în limba română a unor forme paralele şi să arate care este statutul acestora în raport cu limba literară. Am considerat că este bine ca soluţiile prezentate să aibă un consistent  suport gramatical; în consecinţă, de fiecare dată, norma este explicată, justificată, i se analizează perspectivele, prin raportare detaliată la tendinţele care se manifestă în dinamica limbii române actuale.

Cartea se poate citi la două niveluri şi va avea, probabil, două categorii de cititori. Categoria cea mai largă o reprezintă, presupunem noi, cititorii care nu dispun de o pregătire lingvistică specială, dar care sunt interesaţi de corectitudinea exprimării lor. Acestora le recomandăm o citire mai «superficială», cu oprire mai ales asupra soluţiilor propuse, a exemplificărilor din text şi a observaţiilor care vizează încadrarea formei discutate în «familia» unor cazuri similare.” (G. Gruiță în Prefață la Gramatica normativă. 77 de întrebări/77 de răspunsuri)

G. Gruiță, Gramatica normativă. 77 de întrebări/77 de răspunsuri

Găsești  cea mai recentă ediție a lucrării lui G. Gruiță, Gramatica normativă. 77 de întrebări/77 de răspunsuri (ediția a VI-a, Pitești, Editura Paralela 45, 2007), la preț avantajos (cu transport gratuit!), aici sau aici.

3. Isabela Nedelcu, 101 greșeli gramaticale

Apărută la editura Humanitas, în cunoscuta colecție „101…”, deja în două ediții (ediția I -2012; ediția a II-a – 2013), cartea Isabelei Nedelcu reprezintă un ghid extrem de util pentru îndreptarea greșelilor de pronunțare (pronunțarea anumitor sunete și grupuri de sunete, a unor cuvinte de origine străină, accentuarea anumitor cuvinte), de scriere (scrierea cu -i, -ii sau -iii, scrierea cu cratimă, scrierea cuvintelor compuse, scrierea cu î sau â etc.), de punctuație (cazul folosirii virgulei etc.), de morfologie (probleme de cultivare a limbii, tratate în funcție de fiecare parte de vorbire – substantiv, verb, adjectiv, adverb etc.), de sintaxă (chestiuni de acord, de topică, problema anacolutului etc.).

„Greşelile supărătoare pe care le observăm în utilizarea limbii române reprezintă un subiect mai mult decât generos, nu numai pentru lingvist, ci şi pentru oricine este preocupat de exprimarea corectă. Ele singure ar umple tomuri întregi, însă mai important decât simpla lor înregistrare, însoţită de indicaţia „aşa nu e corect“, este să înţelegem de ce se produc şi cum să le evităm. Chiar dacă mulţi utilizatori ai limbii române neglijează cerinţele exprimării corecte, considerând că important este doar conţinutul unui mesaj, forma care organizează mesajul este la fel de importantă. Această formă reflectă logica limbii şi, implicit, logica celui care o utilizează. Ne dăm seama uşor de modul cum gândeşte o persoană, dar şi de nivelul ei de cultură, după felul cum se exprimă.” (Isabela Nedelcu, De ce?, în 101 greșeli gramaticale)

Isabela Nedelcu, 101 greșeli gramaticale-editia-a-ii-a_1_produs

Ediția din 2013 a acestei lucrări o găsești la un preț foarte bun (și cu transport inclus) aici. Cartea, în ambele ediții, se mai găsește și aici (în ediția I și ediția a II-a).

4. G. Gruiță, Moda lingvistică actuală. Norma, uzul și abuzul

G. Gruiță se numără printre lingviștii mei de suflet, luând în considerare modul ludic cu care tratează subiecte serioase de gramatică (și de limbă română, în general), aducând cititorului interesat nu doar lucrări foarte utile, dar și foarte originale, care te fac să nu le lași din mână odată ce ai apucat să le răsfoiești. Moda lingvistică actuală. Norma, uzul și abuzul a acestui lingvist este o astfel de carte și reprezintă o reeditare a primei lucrări: Moda lingvistică 2007. Norma, uzul și abuzul. Titluri sugestive și distractive ale capitolelor precum Piaţa cuvintelor, a sintagmelor şi a literelorPoliteţea la români (cu subcapitolele Dânsul – singur împotriva tuturor, Se poartă masculinul, Prenumele de după nume)Lene lingvisticăSubiecte de carton; Neastâmpăratul participiu (cu subcapitolele Cu şezutul în două luntre, Superlativul buclucaş, Vârf de lance în dezacordul cazual, Îmbinări prescurtate, Adverb+participiu=love etc.) și altele (pe care vă las să le descoperiți și singuri) fascinează și transformă o carte, care în fapt tratează subiecte științifice, într-o lectură extrem de plăcută și de educativă, astfel încât să atragă și cititorii nonlingviști, care doresc însă să utilizeze o limbă îngrijită, normată.

După cum afirmă și autorul, există o modă lingvistică, așa cum există și o modă vestimentară, fiind caracterizată în primul rând de schimbare, motiv pentru care se cerea o ediție nouă a unei astfel de cărți; prima ediție, după cum se poate observa clar din titlu, a apărut în librării în urmă cu 6 ani, a doua ediție, revizuită și adăugită, fiind publicată în 2011.

G. Gruiță, Moda lingvistică actuală. Norma, uzul și abuzul

„Prin analogie cu moda vestimentară, se poate vorbi, de asemenea, despre o modă lingvistică; ea se referă la exprimarea oamenilor instruiți, cu o anumită educație lingvistică, ce încearcă să respecte normele limbii literare. Dar în gramatica actuală nu pare să fie tocmai ușor, nici pentru vorbitorii nativi, nici pentru cetățenii Uniunii Europene care încearcă să comunice cu noi.” (G. Gruiță)

Cea mai recentă ediție a cărții lui Gligor Gruiță o găsești la superofertă, cu transport gratuit, aici. O mai poți găsi și aici.

5. Aida Todi, Limba română și norma actuală 

Încă din subtitlu (Teste aplicative la Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, i.e. DOOM 2), cartea Aidei Todi se anunță ca un instrument menit să fixeze norma actuală impusă de DOOM 2 (ediția 2005) prin teste și exerciții, dar și prin explicații utile. Lucrarea este adresată în primul rând elevilor și studenților, dar și celor care doresc să își îmbunătățească cunoștințele lingvistice și să utilizeze cât mai corect limba română. Este o gramatică normativă foarte bine și eficient structurată, în funcție de toate compartimentele limbii: fonetică, vocabular, morfologie, însă tratează mai puțin chestiuni legate de sintaxă (poate pentru că autoarea a ales să vorbească despre ele în capitolul despre probleme morfologice, morfologia fiind un domeniu conex sintaxei).

Aida Todi, Limba română și norma actuală

Și această lucrare mai poate fi găsită în librării; de exemplu, aici sau aici (cu transport gratuit).

6. Mioara Avram, Probleme ale exprimării corecte

Apărută în 1987, la editura Academiei, cartea Mioarei Avram continuă să fie una dintre lucrările de căpătâi atât pentru elevi, studenți, cât și pentru profesori în învățarea și predarea limbii române. Acest lucru se datorează  stilului concis și simplu de a explica, specific lingvistei, dar și faptului că tratează nu numai subiecte de gramatică normativă, ci și de ortoepie, ortografie, vocabular și punctuație. În plus, explicațiile utile și regulile de bază au trecut testul timpului, constituindu-se chiar și în zilele noastre ca normă a limbii române literare. Din păcate însă, cartea nu a mai cunoscut editări ulterioare, așa că este de găsit în biblioteci universitare, la Biblioteca Academiei Române sau prin anticariate. Merită să fie căutată, fiind o carte indispensabilă pentru orice lingvist, dar și pentru cei care doresc să își îmbunătățească exprimarea sau competențele lingvistice, în general.

Mioara Avram, Probleme ale exprimării corecte

7. Theodor Hristea (coordonator), Sinteze de limba română

Fundamentală pentru orice generație de elevi, studenți și profesori, dar, mai ales, pentru lingviști, cartea Sinteze de limba română, coordonată de marele lingvist Theodor Hristea conține studii și articole din aproximativ toate sectoarele limbii române, realizate de lingviști cunoscuți (Mioara Avram, Grigore Brâncuș, Gheorghe Bulgăr, Georgeta Ciompec, Ion Diaconescu, Theodor Hristea etc.), dar, mai ales, oferă o multitudine de explicații pentru mai toate greșelile de limbă pe care le întâlnim frecvent în multiple domenii, fiind, în mare parte, o gramatică normativă de bază. Cartea cunoaște trei ediții, fapt care-i atestă importanța: ediția I, București, 1972; ediția a II-a, revăzută și mult îmbogățită, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1981; ediția a III-a, revăzută și din nou îmbogățită, București, Editura Albatros, 1984.

Theodor Hristea (coord.), Sinteze de limba română

8. Valeria Guțu Romalo, Corectitudine și greșeală. Limba română de azi

Corectitudine și greșeală. Limba română de azi reprezintă tot o gramatică normativă fundamentală, care se adresează nu doar persoanelor preocupate de studiul limbii române, ci și celor care doresc să aibă un vocabular vast și să se exprime corect, chiar dacă lucrează în domenii complet diferite de cel al lingvisticii. Dar autoarea nu se limitează doar la problemele de gramatică normativă, ci abordează și subiecte din alte sectoare ale limbii, la fel de importante și de utile, precum cele ce țin de lexic, ortoepie, stilistică. Lucrarea cunoaște mai multe ediții, cea mai recentă fiind cea din 2008, tipărită la editura Humanitas. O găsești aici.

Valeria Guțu Romalo, Corectitudine și greșeală

 

9. Alexandru Graur, „Capcanele” limbii române

Chiar dacă inițial nu se prezintă ca o gramatică normativă, menită să ofere explicații pentru cele mai întâlnite greșeli de limbă, „Capcanele” limbii române abordează suficiente subiecte care țin și de aceste aspecte (vezi capitolele XVII. Morfologie; XVIII. Între vocabular și sintaxă; XXIII. Ordinea cuvintelor). Prima ediție a acestei cărți datează din 1976 și a fost publicată la București, la Editura Științifică și Enciclopedică. Cea mai recentă ediție este cea de la editura Humanitas, din 2009 și o găsești aici (la ofertă cu transport gratuit) și aici sau în variantă digitală, ca ebook.

Alexandru Graur, „Capcanele” limbii române

 

10. Al. Graur, Puțină gramatică

În două volume, cartea Puțină gramatică a academicianului român Alexandru Graur reprezintă încă o gramatică normativă de actualitate, abordând, din perspectivă gramaticală, multiple chestiuni ce țin de norma limbii române. Și deși titlul sugerează chiar opusul, explicațiile oferite nu sunt puține, ci destul de numeroase și pe înțelesul tuturor.

Lucrarea a apărut în 1987, la editura Academiei și, din păcate, a mai fost reeditată doar în anul următor (1988), așa că nu mai poate fi găsită decât în marile biblioteci sau prin anticariate.

Al. Graur, Puțină gramatică, vol. II

Notă:

Ordinea în care au fost prezentate aceste lucrări este aleatorie și nu prezintă nicidecum un clasament. De asemenea, am prezentat gramaticile normative pe care le considerăm noi printre cele mai utile și esențiale pentru un vorbitor (nativ sau nu) de limba română. Suntem de părere că lista unor astfel de lucrări poate fi oricând completată, așa că rămâne deschisă și îi puteți aduce completări. Așteptăm noi sugestii în acest sens.

5 thoughts on “Zece cărți de gramatică normativă pe care ar trebui să le ai în bibliotecă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *